O analiză amplă publicată în revista The Lancet avertizează că timpul petrecut pe telefoane ar putea costa omenirea aproape 2,8 milioane de ani de boală mintală. Cercetarea a sintetizat date din 121 de studii anterioare, concentrându-se pe impactul utilizării dispozitivelor digitale asupra sănătății. Rezultatele subliniază o legătură constantă între utilizarea compulsivă a ecranelor și apariția unor probleme grave, precum anxietatea, depresia sau calitatea scăzută a somnului.
Studiul s-a bazat pe date colectate de la 9 milioane de tineri adulți, implicând o echipă internațională de experți din Europa, America de Nord și Asia. Analiza indică faptul că depășirea pragului de două ore zilnic în fața ecranelor este strâns legată de episoade de depresie. În plus, aceleași obiceiuri digitale ar fi responsabile pentru pierderea a aproximativ 240.000 de ani din cauza problemelor de obezitate.
Autorii cercetării menționează că timpul petrecut pe telefon ia locul activităților esențiale, precum somnul, sportul și întâlnirile față în față. Pe lângă problemele psihice, au fost identificate legături cu tulburările de dezvoltare neurologică, inclusiv ADHD și autism. Se subliniază faptul că platformele digitale utilizează funcții specifice, concepute pentru a crea dependență și pentru a menține utilizatorii online cât mai mult timp posibil.
Profesoara Ilona Kickbusch, coordonatoarea analizei, critică modul în care companiile de tehnologie tratează sănătatea ca pe o chestiune secundară. Ea afirmă că guvernele au permis acestor companii să își stabilească propriile reguli, facilitând modele de afaceri create pentru a capta atenția și a colecta date. Din acest motiv, cercetătorii cer o acțiune globală coordonată și o transparență sporită privind efectele funcțiilor care generează dependență.
Echipa de cercetători, care include medicul stagiar Salman Fitrat Khan, consideră că restricțiile de vârstă impuse de unele platforme nu sunt suficiente. Aceștia propun crearea unui organism internațional dedicat monitorizării efectelor asupra copiilor și tinerilor. Khan a solicitat guvernelor să nu mai aștepte dovezi perfecte înainte de a lua măsuri de protecție, în timp ce alți experți cer cercetări suplimentare pentru a demonstra o relație directă de cauzalitate.
Deși studiul este vast, nu toți specialiștii sunt de acord cu concluziile trădate de o abordare de precauție. Profesorul Alan Woodward, de la Universitatea din Surrey, a menționat că solicitarea unor măsuri de precauție este o poziție legitimă, însă aceasta reprezintă o judecată de valoare și nu neapărat o constatare științifică. Disputa privind impactul tehnologiei asupra sănătății publice rămâne un subiect de dezbatere intensă în mediul academic internațional.