Uniunea Europeană accelerează utilizarea granturilor cu sumă forfetară în cadrul programului Horizon Europe, având ca scop reducerea birocrației pentru universități, companii și cercetători. Totuși, Curtea de Conturi Europeană a emis un avertisment privind acest proces de simplificare administrativă. Auditorii susțin că mutarea mecanismului de finanțare schimbă modul în care sunt gestionate riscurile, concentrând atenția asupra momentului în care bugetul este stabilit și asupra verificării rezultatelor înainte de efectuarea plăților către beneficiari.
Comisia Europeană intenționează să crească semnificativ ponderea acestui mecanism în bugetul dedicat cercetării. În anul 2025, granturile Horizon Europe cu sumă forfetară au avut o valoare de aproximativ 1,81 miliarde EUR, reprezentând 19% din totalul granturilor semnate în acel an. Obiectivul strategic al Comisiei este ca, până la sfârșitul anului 2027, aproximativ jumătate din bugetul anual destinat apelurilor de finanțare să fie distribuit prin acest sistem de plăți avansate.
Spre deosebire de sistemul tradițional, unde universitățile trebuie să demonstreze fiecare cost real prin documente privind personalul sau achizițiile, modelul forfetar stabilește suma în avans. Plata este condiționată de realizarea pachetelor de lucru convenite, ceea ce reduce povara raportării financiare și riscul erorilor contabile. Totuși, evaluarea inițială a bugetului trebuie să fie extrem de riguroasă, deoarece un cost supraestimat acceptat înainte de semnarea grantului poate rămâne în suma plătită dacă proiectul este considerat realizat.
Analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra a trei proiecte a scos la iveală deficiențe în justificarea costurilor estimate. Experții au constatat că rezervele privind costurile de personal sau resursele de management nu au fost reflectate suficient în evaluările finale, neajustând sumele propuse. Auditorii au semnalat lipsa unei comparații sistematice a ratelor lunare de personal cu informații de referință, existând riscul ca valorile granturilor să fie mai mari decât este necesar pentru activitățile respective.
Problemele au fost identificate și în ceea ce privește definirea rezultatelor proiectelor. În două dintre cazurile analizate, obiectivele nu au fost suficiente de precise pentru a permite o evaluare clară a implementării. Într-un proiect, activitățile de consolidare a capacității nu aveau o formă concretă stabilită în acord, iar în altul, indicatorii privind organizarea webinarelor nu erau susținuți de dovezi verificabile. Comisia a autorizat plata, dar auditorii au considerat o parte din sumă ca fiind necuvenită.
Mecanismul de finanțare forfetară este într-o etapă de expansiune rapidă, valoarea granturilor semnate crescând de la 306 milioane EUR în 2022 la 1,81 miliarde EUR în 2025. Pentru a gestiona aceste schimbări, Comisia Europeană a acceptat recomandările auditorilor și va actualiza ghidurile interne pentru evaluarea realizării parțiale a proiectelor. Această evoluție reflectă efortul UE de a moderniza finanțarea cercetării, mutând accentul de pe controlul cheltuielilor individuale pe calitatea rezultatelor obținute.