Guvernul Ungariei va proceda miercuri la publicarea oficială a numelor a peste 50.000 de informatori care aparțineau serviciilor secrete asociate poliției politice din perioada dictaturii comuniste. Această acțiune de amploare vine într-un moment în care fostul premier Viktor Orban a declarat că a fost vizat de o tentativă de recrutare de către poliția secretă în timpul stagiului său militar. Documentele vor fi disponibile online, oferind detalii despre activitatea agenților și identitatea recrutorilor.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a avertizat că această publicare va avea un impact emoțional semnificativ asupra societății. „După publicarea documentelor serviciilor (secrete), multe familii vor fi întristate”, a declarat acesta, subliniind gravitatea situației. Documentele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist, care gestionau o rețea vastă de aproximativ 150.000 de agenți, colaboratori și informatori care își spionau propriile familii sau colegi.
Experții subliniază însă că prezența unui nume pe lista publicată nu confirmă automat statutul de agent activ. Registrul include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări directe. Arhiva Istorică a Securității Statului a semnalat existența unor situații în care colaboratorii au mimat activitatea sau au redactat rapoarte false pentru a evita consecințele, în timp ce alte documente au fost distruse la sfârșitul anilor '90.
Viktor Orban a oferit detalii despre propria experiență prin intermediul unei postări pe Facebook, însoțită de documente ale serviciilor secrete datate din 1982 și de la sfârșitul anilor '80. „În perioada de început a stagiului meu militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, așadar tentativa a eșuat”, a afirmat fostul premier. Acesta a adăugat că, ulterior, el, soția sa și colegii opozanți au fost supuși unei supravegheri constante, inclusiv prin instalarea de microfoane în locuințe și locuri de muncă.
Procesul de dezvăluire a acestor date este unul de o importanță istorică majoră pentru Ungaria, țara care, spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, nu a publicat niciodată oficial numele colaboratorilor poliției secrete. Deși cetățenii au avut acces la propriile dosare, informațiile despre foștii informatori au rămas protejate. Planul de publicare include și o etapă ulterioară, programată pentru februarie 2027, când vor fi eliberate documente noi care să dezvăluie întreaga traiectorie a persoanelor implicate în sistemul de spionaj.
Sistemul de securitate din perioada comunistă (1945-1989) a funcționat printr-o rețea de monitorizare socială extrem de densă, utilizând informatori pentru a controla populația. Această structură de poliție politică a vizat nu doar opozanții politici, ci și viața cotidiană a cetățenilor, transformând relațiile de prietenie și de familie în instrumente de supraveghere pentru regimul de la Budapesta.