Ungaria pregătește o dezvăluire majoră care va afecta numeroase familii din țară, prin publicarea listelor de informatori ai vechiului regim. Premierul Peter Magyar a anunțat că, miercuri, 4 noiembrie 2026, va face publică o listă care conține 50.000 de nume de agenți și informatori ai Securității comuniste. Această rețea de spionaj și-a desfășurat activitatea pe o perioadă lungă, cuprinsă între anii 1945 și 1989, fiind parte integrantă a structurii de control a statului.
Decizia de a desecretiza aceste arhive provine din documentele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist. Balint Ruff, ministrul desemnat să coordoneze Cancelaria premierului Peter Magyar, a avertizat că impactul social va fi semnificativ. El a declarat că, după publicarea acestor documente secrete, multe familii vor fi întristate, deoarece cetățenii își vor regăsi pe liste rude sau colegi de serviciu. Oficialii de la Budapesta precizează însă că lista include și tentative eșuate de recrutare.
Speculațiile privind implicarea lui Viktor Orban au devenit intense imediat ce s-a anunțat publicarea documentelor. Jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi a relatat într-un podcast că fostul premier comunist, Miklós Németh, ar fi descoperit în anul 1990 trei rapoarte de informații semnate de Viktor Orban. Cu toate acestea, arhivele oficiale nu îl menționează pe Viktor Orban ca fiind colaborator al Securității, deși discuțiile despre posibila sa implicare continuă în spațiul public.
Viktor Orban a reacționat rapid prin intermediul rețelei sociale Facebook, oferind detalii despre perioada de activitate a Securității asupra sa. El susține că, în timpul serviciului militar, a refuzat o tentativă de recrutare, după care a fost supravegheat constant împreună cu soția sa și colegii din opoziție. Orban afirmă că serviciile secrete au folosit toate mijloacele, inclusiv instalarea de dispozitive de ascultare în locuința sa și la locul de muncă, pentru a-i monitoriza activitatea.
Istoricul Krisztián Ungváry, membru al unei comisii care analizează aceste documente, subliniază importanța respectării prezumției de nevinovăție. El a precizat că, deși este posibil ca Viktor Orban să fi îndeplinit anumite sarcini de informații înainte de eliberare, nu există dovezi concrete în acest sens. Ungváry a menționat că Securitatea a încercat să îl recruteze în anul 1988 sub numele de „Kurázsi”, însă această tentativă a eșuat, deoarece acesta a rămas o țintă a supravegherii statului.
Sistemul de securitate din Ungaria comunistă era unul vast, experții estimând că întreaga rețea cuprindea peste 150.000 de persoane, incluzând agenți, colaboratori și informatori. Mulți dintre acești cetățeni erau obligați să își spioneze propriile familii, prieteni sau colegi de muncă. Toate informațiile colectate erau centralizate în rapoarte speciale și transmise serviciilor secrete, formând un mecanism de control social extrem de amplu în perioada regimului.