Fermele piscicole din Ungaria au început o colaborare cu autoritatea națională pentru gospodărirea apelor pentru a gestiona resursele hidrice rămase în iazurile de mari dimensiuni. Această apă, care nu mai este deversată în râuri după recoltarea peștilor, va fi utilizată pentru irigarea terenurilor agricole afectate de secetă, precum și pentru întreținerea parcurilor. Inițiativa vine ca răspuns la condițiile meteorologice extreme care au lovit regiunea în perioada recentă.
În mod tradițional, apa din aceste iazuri era deversată în canale și râuri în timpul procesului de recoltare a peștilor. Totuși, în ultimii ani, Organizația Interprofesională Maghiară pentru Acvacultură și Pescuit (MA-HAL) a început să redirecționeze o parte din acest volum către zonele umede din apropiere. Acum, procesul este extins, fermierii și administrațiile parcurilor naționale solicitând oficial acces la aceste resurse pentru a combate efectele secetei.
MA-HAL intenționează să extindă acest program la toate iazurile din țară, care dețin un volum de aproape 300 de milioane de metri cubi de apă. Această cantitate este echivalentă cu aproximativ 120.000 de bazine de dimensiuni olimpice. Nandor Puskas, directorul MA-HAL, a subliniat că, în anul 2026, iazurile piscicole au reprezentat ultima sursă de apă disponibilă pentru multe viețuitoare, motiv pentru care extinderea programului la nivel național este esențială.
Deși precipitațiile căzute în timpul toamnei au atenuat parțial impactul secetei în Ungaria, prim-ministrul Peter Magyar a recunoscut urgența gestionării resurselor de apă. În cadrul unei ședințe parlamentare desfășurate luni, acesta a declarat că munca de pregătire ar fi trebuit începută cu ani de zile în urmă. Peter Magyar a admis că există o întârziere de câțiva ani în implementarea măsurilor necesare, dar a precizat că acest lucru nu poate servi drept scuză.
Seceta severă și valurile de căldură care au afectat Europa au dus nivelurile lacurilor, râurilor și fluviilor la minime record. Aceste schimbări au perturbat activități vitale, inclusiv transportul de mărfuri cu barjele fluviale și funcționarea unor infrastructuri critice, precum centralele nucleare de la Paks și Cernavodă. Guvernul a anunțat o strategie axată pe metode naturale de retenție a apei pentru a atenua impactul schimbărilor climatice.
Gestionarea resurselor de apă a devenit o prioritate strategică în Europa din cauza fenomenelor meteorologice extreme și a lipsei de prevedibilitate a acestora. În contextul schimbărilor climatice, autoritățile europene caută metode de retenție pentru a preveni scăderea drastică a nivelurilor fluviilor, care afectează atât transportul, cât și producția de energie electrică prin centralele nucleare sau hidroelectrice.