Guvernul Ungariei a anunțat intenția de a introduce o taxă pe avere destinată persoanelor cu patrimonii foarte mari. Propunerea a fost prezentată marți de premierul Peter Magyar, care dorește să îndeplinească o promisiune electorală făcută în cadrul campaniei partidului Tisza. Această măsură fiscală este gândită să ajute la gestionarea deficitului bugetar al țării, care este estimat la 7,5% din PIB pentru anul curent.
Conform detaliilor furnizate de Magyar printr-un videoclip pe Facebook, taxa va fi aplicată începând cu luna ianuarie 2027. Pentru persoanele care dețin active în valoare de peste un miliard de forinți, se propune o taxă anuală de 1% aplicată doar asupra părții care depășește acest prag. În cazul celor cu o avere de peste 100 de miliarde de forinți, cota de impozitare va crește la 1,5% pentru suma care trece de acest nivel.
Impozitul propus va viza o gamă largă de bunuri și drepturi, incluzând proprietățile imobiliare, investițiile și participațiile în companii. Măsura va acoperi, de asemenea, și activele deținute de cetățeni în afara Ungariei. Pentru a echilibra povara fiscală, guvernul a precizat că creditele vor putea fi deductibile din baza de impozitare, oferind astfel o anumită flexibilitate contribuabililor cu patrimonii mari.
Documentul fiscal va fi pus în curând la dispoziția cetățenilor pentru consultare publică pe site-ul oficial al Guvernului. Ulterior, propunerea va fi trimisă la Parlament pentru vot, unde partidul Tisza beneficiază de o majoritate largă. Această strategie de consolidare fiscală vine după ce partidul de centru-dreapta Tisza a învins partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, la alegerile organizate în luna aprilie.
Urmarea acestei decizii fiscale este importantă având în vedere profilul unor indivizi extrem de bogați din țară. De exemplu, conform listei Forbes din 2026, Lorinc Meszaros deținea o avere de 1.786 de miliarde de forinți, fiind cel mai bogat om din Ungaria. Un alt nume relevant este Sandor Csanyi, președintele OTP Bank, care avea un patrimoniu de 649,7 miliarde de forinți, fiind al doilea cel mai bogat cetățean.
Această schimbare de politică fiscală în Ungaria reflectă o tentativă de restructurare a bugetului de stat într-un context de presiune economică. Guvernele care se confruntă cu deficitare mari de buget tind să caute surse de venit prin impozitarea activelor de capital. În regiunea europeană, gestionarea deficitului prin taxe pe avere este un subiect de dezbatere constantă în vederea menținerii stabilității macroeconomice.