Guvernul de la Budapesta a anunțat marți, 6 octombrie, intenția de a introduce o taxă pe avere destinată persoanelor cu patrimonii foarte mari. Propunerea, prezentată de premierul Peter Magyar, vizează cetățenii care dețin active cu o valoare de peste un miliard de forinți, echivalentul a aproximativ 3,08 milioane de dolari. Această măsură fiscală reprezintă implementarea unei promisiuni făcute în timpul campaniei electorale de către partidul Tisza.
Conform detaliilor furnizate de premierul Peter Magyar printr-un videoclip pe Facebook, taxarea va începe din luna ianuarie 2027. Pentru persoanele cu o avere care depășește pragul de un miliard de forinți, executivul propune o taxă anuală de 1% aplicată doar asupra părții care trece de acest limită. În cazul persoanelor cu patrimonii de peste 100 de miliarde de forinți, suma de 308 milioane de dolari, cota de impozitare va crește la 1,5% pentru suma care depășește acest prag.
Noua taxă va cuprinde o gamă largă de bunuri, inclusiv proprietățile imobiliare, investițiile financiare și participațiile în companii. Măsura va viza și activele deținute în afara Ungariei, asigurând o acoperire extinsă a patrimoniului. Totuși, pentru a echilibra povara fiscală, creditele vor putea fi deductate din baza de impozitare, oferind astfel o anumită flexibilitate în calcularea sumei finale pe care trebuie achitată de contribuabili.
Propunerea vine într-un moment economic dificil pentru Ungaria, partidul Tisza fiind nevoit să gestioneze un deficit bugetar estimat la 7,5% din PIB pentru anul curent. După ce partidul de centru-dreapta Tisza a învins partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, la alegerile din aprilie, guvernarea trebuie să găsească surse de venit. Documentul fiscal va fi publicat în curând pe site-ul Guvernului pentru consultare publică, urmând să fie aprobat de Parlamentul unde Tisza are majoritatea.
Impactul acestei taxe poate fi evaluat prin prisma celor mai bogați cetățeni ai țării. Lorinc Meszaros, care a fost cel mai bogat om din Ungaria în 2025, deținea o avere de 1.786 de miliarde de forinți, conform listei Forbes din 2026. Un alt nume relevant este Sandor Csanyi, președintele OTP Bank, care deținea un patrimoniu de 649,7 miliarde de forinți, fiind al doilea cel mai bogat om din țară.
Această mișcare fiscală a Ungariei se înscrie într-un context regional în care guvernele caută metode de a reduce deficitul bugetar prin impozitarea activelor mari. În timp ce unele țări se concentrează pe taxarea consumului, Budapesta alege să direcționeze eforturile către persoanele cu venituri și patrimonii excepționale, încercând să echilibreze bugetul de stat prin contribuții provenite din wealth-ul acumulat de elitele economice locale.