Guvernul condus de Péter Magyar a început procesul de desecretizare a arhivelor securității de stat din Ungaria, prin aplicarea noii legi privind divulgarea documentelor de securitate. Această măsură, adoptată în septembrie fără voturi împotrivă, vizează încărcarea în bazele de date publice a mii de dosare care au fost păstrate secrete până în acest moment. Procesul de publicare a informațiilor va începe oficial pe 4 noiembrie, după ce arhiviștii vor avea timp suficient pentru verificări riguroase.
Proiectul de desecretizare include accesul la așa-numitele hatos kartonok, reprezentând fișele folosite pentru evidența agenților din rețeaua de securitate, precum și registrele B și informațiile neclasificate din baza H. În ceea ce privește dosarele B, care conțin actele de recrutare propriu-zise, publicarea acestora va fi realizată treptat, având ca termen de finalizare data de 25 februarie 2027. Pentru a proteja intimitatea, informațiile cu caracter personal sensibil, precum starea de sănătate sau orientarea sexuală, vor fi anonimizate.
Baza de date publică va cuprinde între 50.000 și 60.000 de nume, însă această cifră nu reprezintă întregul număr de persoane implicate în sistemul de securitate. Directorul Arhivelor Istorice din Ungaria, Gergő Bendegúz Cseh, a declarat că cel puțin 150.000 de oameni au făcut parte din aceste rețele în perioadele de conduceri Rákosi și Kádár. Totuși, procesul de recuperare este limitat de faptul că unele documente au fost distruse sau rămân în continuare inaccesibile.
Noua etapă de deschidere a arhivelor vine după o perioadă de instabilitate instituțională, începând cu desființarea Comisiei Kenedi de către Viktor Orbán în 2010. Sub administrația lui Orbán, o altă comisie a analizat arhivele în 2015, dar transferul acestora către sediul arhivelor istorice a fost parțial și incomplet. Péter Magyar a descris acest demers de publicare ca fiind o datorie morală, în timp ce Bálint Ruff, vice-premier și șeful Cancelariei, a numit proiectul o misiune prioritară.
Controlul asupra acestor documente rămâne o problemă complexă, deoarece decizia finală de desecretizare aparține instituției care a clasificat inițial materialele, nu comisiei de analiză. Comisia, formată din 13 membri și condusă de istoricul János M. Rainer, poate recomanda publicarea documentelor, dar nu are pârghie legală pentru a anula un refuz de la serviciile de informații. Membrii acestei comisii sunt desemnați direct de guvern, cu o distribuție care include propuneri de la miniștri și grupuri parlamentare.
Lupta pentru controlul memoriei perioadei comuniste în Ungaria durează de aproximativ 35 de ani, de la prăbușirea regimului în 1989. Guvernele de la Budapesta au încercat constant să gestioneze deconspirarea colaboratorilor fără a transforma arhivele într-o armă de șantaj politic sau în instrumente de cosmetizare a istoriei. Această tensiune între transparență și utilizarea politică a trecutului a marcat întreaga tranziție democratică a țării, de la scandalurile de la începutul anilor '90 până în prezent.