Fostul premier ungar, Viktor Orbán, a declarat că serviciile secrete ale regimului comunist au încercat să îl recruteze ca informator în timpul stagiului său de serviciu militar obligatoriu. Aceste afirmații au fost făcute în contextul deciziei guvernului de la Budapesta de a deschide public arhivele poliției politice. Documentele care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist vor fi disponibile pentru cetățeni.
Viktor Orbán a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80 pentru a susține că autoritățile au încercat să îl transforme în colaborator. Fostul șef al guvernului a relatat că tentativa de recrutare a avut loc la începutul serviciului militar obligatoriu, însă el a refuzat colaborarea. „La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a transmis Viktor Orbán.
După refuzul de a colabora, Viktor Orbán susține că serviciile de securitate au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale. El a afirmat că aparatul de securitate a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe. Monitorizarea a vizat și persoanele din cercurile disidente cu care acesta avea legături, conform declarațiilor sale personale care nu au fost verificate independent.
Guvernul condus de Péter Magyar va lansa o bază de date online miercuri, 4 noiembrie, pentru consultarea acestor documente. Arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, conform estimărilor istoricilor. Se estimează că aproximativ 10% dintre persoanele menționate în aceste dosare ar mai fi în viață. Această măsură reprezintă o promisiune electorală a partidului TISZA, care a câștigat alegerile parlamentare din aprilie.
Procesul de desecretizare este unul complex, deoarece arhivele nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra activității persoanelor. Din totalul estimat de circa 60.000 de persoane, arhivele păstrează dosare detaliate pentru doar aproximativ 9.000 de indivizi. O parte dintre documente au fost distruse în 1989 sau au dispărut în timpul revoluției din 1956. Publicarea documentelor suplimentare este programată pentru februarie 2027, după ce vor fi eliminate informațiile personale sensibile.
Ungaria urmează modelul altor state din Europa de Est care au permis accesul extins la documentele poliției politice, precum Germania, Cehia și Letonia. Deschiderea acestor arhive este văzută ca un pas spre consolidarea încrederii în instituțiile democratice și clarificarea responsabilităților din perioada trecută. Totuși, istoricii avertizează că procesul poate cauza situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea rudelor în activitățile securității.