Președintele american Trump a solicitat, în cadrul unui discurs susținut în fața Adunării Generale a ONU, ca toate statele membre ale Curții Penale Internaționale să se retragă oficial și imediat din această instituție. Trump a declarat că Statele Unite se opun existenței acestei entități, descriind-o drept o instituție care a scăpat de sub control. Această declarație marchează o escaladare a poziției Washingtonului față de tribunalul cu sediul la Haga.
Ofensiva administrației Trump împotriva instanței include deja măsuri concrete, precum sancționarea judecătorilor acestei curți și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a abandona statutul de membru. Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut această linie dură, promițând că va desființa Curtea Penală Internațională „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane, având în vedere rolul său de urmărire a autorilor crimelor grave.
Tensiunile dintre Washington și instanță au crescut semnificativ după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece Israel este un aliat apropiat al Statelor Unite, această decizie a declanșat reacții dure din partea administrației americane, care a impus o serie de sancțiuni oficialilor instanței. Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut că aceste atacuri americane sunt rezultatul unei lipsi de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă responsabilă cu judecarea persoanelor acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși este o componentă centrală a justiției internaționale, instituția se confruntă cu o criză majoră din cauza opoziției marilor puteri. În prezent, instanța este sub atacul direct al Statelor Unite, care, deși este semnatar al Statutului de la Roma, nu a ratificat niciodată acest document.
În ceea ce privește statutul internațional al instanței, Curtea Penală Internațională funcționează de la anul 2002, fiind fondată în 1998. În prezent, anumite state importante nu fac parte din această structură juridică, printre acestea figurând atât Rusia, cât și Israel. Această absență a unor actori cheie influențează capacitatea de aplicare a deciziilor tribunalului la nivel global, în contextul presiunilor politice exercitate de Washington.
Fondată prin Statutul de la Roma, Curtea Penală Internațională funcționează ca un tribunal de ultimă instanță pentru cele mai grave infracțiuni internaționale. Deși a fost creată pentru a asigura responsabilitatea juridică, lipsa ratificării de către marile puteri, precum Statele Unite sau Rusia, limitează impactul său global. Această situație creează un cadru juridic fragmentat, unde suveranitatea națională intră adesea în conflict cu mandatul de justiție universală.