Președintele SUA, Trump, a utilizat discursul său în cadrul Adunării Generale a ONU pentru a lansa un apel direct către statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI). Acesta a solicitat ca aceste națiuni să se retragă oficial și imediat din instituție, descriind organismul ca fiind unul scăpat de sub control. Această declarație vine într-un context de tensiuni diplomatice intense, marcând o etapă nouă în poziția Washingtonului față de instanța de la Haga.
Ofensiva administrației Trump împotriva CPI include sancționarea judecătorilor instanței și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a facilita retragerea acestora. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că intenția este de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o „amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane”, având în vedere rolul său de a urmări penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre Washington și instanță au crescut după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al SUA. Din acest motiv, Washingtonul a impus o serie de sancțiuni oficialilor CPI. În ceea ce privește perspectiva instanței, procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut că atacurile americane sunt rezultatul unei lipsă de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Pe lângă aspectele juridice, Trump a anunțat și o expansiune militară strategică în regiunea arctică. Președintele a declarat că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca și cu autoritățile teritorului respectiv. Acesta a precizat că dezvoltarea unei prezențe militare semnificative în locurile relevante va începe imediat, conform informațiilor furnizate de AFP.
Curtea Penală Internățională este o instituție permanentă, fondată în 1998 și operațională începând cu anul 2002, responsabilă pentru judecarea persoanelor acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși SUA este semnatară a Statutului de la Roma care a instituit CPI, țara nu a ratificat niciodată acest document, fapt ce contribuie la conflictul actual cu instanța de la Haga.
În cadrul actual de la Adunarea Generală a ONU, discuțiile despre securitate și suveranitate se încadrează într-un peisaj global complex. În timp ce liderii discută despre reglementarea tehnologiilor noi sau despre gestionarea conflictelor, pozițiile marilor puteri rămân fragmentate. În acest context, absența unor țări cheie precum Rusia sau Israel din cadrul CPI subliniază dificultățile de integrare a acestui mecanism de justiție internațională.