Franța traversează o zi de mobilizare masivă, în care zeci de mii de persoane sunt așteptate să participe la manifestații în întreaga țară. Protestele de sâmbătă reunesc elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, toți nemulțumiți de creșterea costului vieții și de inegalitățile sociale. Estimările poliției indică o participare de peste 170.000 de oameni, într-un context marcat de tensiuni sociale și de o fragmentare politică profundă.
În capitală, situația este strict monitorizată, iar prefectul de poliție al Parisului, Patrice Faure, a interzis manifestațiile în zone strategice, inclusiv pe Champs-Élysées și în jurul Palatului Élysée sau al Matignonului. Poliția a efectuat deja 61 de rețineri în Paris, printre care 21 au avut loc în fața sediului CNews, unde au fost sparte geamuri. De asemenea, două marșuri nedeclarate, una formată din liceeni și alta din sindicaliști, au fost dispersate de forțele de ordine în oraș.
Mobilizarea include aproximativ 500 de acțiuni și peste 90 de manifestații organizate pe teritoriul francez. În Marsilia, manifestanții au blocat temporar bulevardul Prado și au atacat un post de poliție municipală de pe La Canebière, provocând distrugeri. La Lyon, poliția a folosit grenade lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproape 300 de persoane din fața Universității Lyon 3. Premierul Sebastien Lecornu a avertizat că autoritățile se tem de noi violențe, menționând că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul acestui val de proteste.
Președintele Emmanuel Macron a făcut un apel la calm din Bruxelles, cerând ca manifestanții să nu se insulte și să nu distrugă proprietăți. În același timp, ministrul de interne Laurent Nunez a avertizat că, în cazul confruntărilor, vor putea fi utilizate toate tipurile de arme intermediare, inclusiv grenade asurzitoare. Tensiunea este amplificată de faptul că actualul val de proteste este considerat printre cele mai violente din ultimele decenii, fiind raportate incidente grave, inclusiv un adolescent care și-a pierdut o mână.
Cauzele acestei revolte au început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde elevii au denunțat condițiile precare din școli și lipsa profesorilor. Nemulțumirea s-a extins rapid la nivel național, vizând finanțarea insuficientă a serviciilor publice și scăderea nivelului de trai. Mișcarea „Vestele Galbene”, care a apărut în 2018 ca reacție la taxele pe motorină, a revenit în prim-plan prin apeluri pe rețelele sociale, alimentând incertitudinea privind amploarea mobilizării.
Această criză socială apare într-un moment economic dificil pentru Franța, marcat de retragerea investitorilor de pe piața obligațiunilor franceze. Această evoluție a împins costurile de împrumut ale statului la cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, agravând presiunea asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Situația este complicată și de contextul politic, președintele Emmanuel Macron fiind aproape de finalul mandatului său.