În zorii zilei de 4 noiembrie 1956, armata sovietică a declanșat o ofensivă militară de amploare împotriva orașului Budapesta și a principalelor centre de rezistență din Ungaria. Obiectivul principal al acestei acțiuni a fost înlăturarea guvernului condus de Imre Nagy și stoparea revoluției care începuse cu aproape două săptămâni înainte. Intervenția a marcat sfârșitul unei încercări de desprindere de sistemul comunist impus după Al Doilea Război Mondial.
Ofensiva sovietică a început în jurul orei 4:15 dimineața, utilizând tancuri, artilerie și infanterie pentru a lovi punctele strategice. La ora 5:20, Imre Nagy a transmis un mesaj radio către populație și către comunitatea internațională, anunțând că trupele sovietice atacă și că guvernul rămâne la locul său. În urma atacului, forțele sovietice au ocupat rapid zone cheie din capitală, înfrângând rezistența organizată în diverse cartiere.
Imre Nagy a încercat să reformeze sistemul, susținând o politică economică mai puțin rigidă și reducând presiunea asupra țăranilor. Un moment decisiv a fost anunțul de la 1 noiembrie, prin care Ungaria urma să se retragă din Tratatul de la Varșovia și să proclame neutralitatea. Această decizie a fost considerată de Moscova ca fiind peste limitele reformelor acceptabile, deoarece o Ungarie neutră ar fi puteră încuraja alte state din blocul estic.
În timp ce revoluția se extindea, manifestanții au demolat statuia lui Stalin din Budapesta, un gest simbolic de contestare a dominației sovietice. Deși administrația Eisenhower a urmărit situația, Statele Unite nu au decis să intervină militar pentru a evita un război direct cu Uniunea Sovietică și riscul unei escaladări nucleare. În același timp, atenția internațională era și distrasă de criza Suezului, provocată de intervenția Marii Britanii, Franței și Israelului.
După înfrângerea mișcării, János Kádár a fost instalat la conducerea unui nou guvern susținut de Moscova. Imre Nagy s-a refugiat la ambasada Iugoslaviei, dar a fost ulterior reținut și transportat în România, unde a fost ținut în detenție într-o vilă din Snagov. După acest episod, a fost dus în Ungaria, unde a fost judecat în secret și executat la 16 iunie 1958, în urma condamnării la moarte.
Evenimentele din 1956 au avut repercursiuni directe asupra regiunii, inclusiv în România, unde conducerea de la București a susținut intervenția sovietică. Autoritățile române au intensificat controlul asupra mediilor studențești și intelectuale, temându-se că o revoltă similară s-ar putea produce în țară. În urma conflictului, aproximativ 200.000 de persoane au părăsit Ungaria pentru a se refugia în Austria și în alte state occidentale.