Președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump s-au întâlnit vineri, 25 septembrie 2026, la Casa Albă, într-un context marcat de sărbătoarea Festivalului Lunii în China. Întâlnirea, care a inclus o sesiune de ceai de o oră, a fost organizată într-un cadru protocolar ridicat, gazda încercând să impresioneze liderul chinez. Deși tensiunile regionale sunt evidente, subiectul Taiwanului nu a fost abordat în cadrul declarațiilor publice făcute de cei doi lideri în timpul evenimentului de la Washington.
Donald Trump a aplicat gesturi de protocol de cel mai înalt nivel, întâmpându-l pe Xi Jinping direct pe pista aeroportului. Gazda a organizat, de asemenea, un survol al unor bombardiere americane, atât în timpul ceremoniei de la baza aeriană Andrews, cât și deasupra Casei Albe. În discursul de bun venit, Trump a lăudat prietenia sa cu Xi și a subliniat cooperarea dintre China și SUA din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, menționând unitatea Flying Tigers.
În ciuda elogelor, contextul istoric este complex, deoarece voluntarii americani Flying Tigers au luptat pentru Republica China, nu pentru Republica Populară Chineză, care a fost înființată abia în 1949. Trump a menționat, la cinele de stat, figura lui Sun Yat-sen, fondatorul Republicii China, într-un efort de a face conexiuni istorice. Această mențiune pare să fi fost o încercare de a transmite un mesaj subtil, dincolo de simplele asocieri de nume cu sonoritate asemănătoare.
Deși în public subiectul a fost evitat, discuțiile private au fost diferite, Xi Jinping exprimându-și dorința ca SUA să acționeze împotriva unei eventuale independențe a Taiwanului. Liderul chinez a declarat că China este hotărâtă să apere unitatea națională și integritatea teritorială, subliniind importanța unei relații stabile. În paralel, administrația Trump a suspendat anterior un contract de armament de 14 miliarde de dolari cu Taiwanul, pentru a crea o atmosferă favorabilă acestei vizite oficiale.
Situația politică din Taiwan este tensionată, insula fiind în plină campanie electorală pentru alegerile locale de la sfârșitul lunii noiembrie. Există o competiție strânsă între Kuomintang (KMT), care susține dialogul cu Beijingul, și Partidul Democrat Progresist (DPP), critic față de China. Candidatul de la Taipei, Puma Shen Baoyang, a declarat că deciziile privind armamentul aparțin parlamentului taiwanez, în timp ce lidera KMT, Cheng Li-wen, a cerut stabilirea unor baze de comunicare cu China.
Problema Taiwanului rămâne un punct critic de dispută, Washingtonul recunoscând politica „unei singure Chine”, dar menținând „Taiwan Relations Act” pentru exportul de arme. Un conflict militar în regiunea Asia-Pacific ar putea perturba lanțurile globale de aprovizionare și ar putea declanșa o recesiune economică mondială. China consideră insula o linie roșie, având deja legislație care autorizează utilizarea forței în cazul unei declarații de independență a Taiwanului.