Forțele americane urmează să finalizeze retragerea din ultimele baze militare din Irak până miercuri, marcând astfel încheierea unei perioade de peste două decenii de conflict în această regiune. Această plecare este celebrată ca o victorie de către Iran și aliații săi, care consideră că acest gest va permite extinderea influenței lor în țară. În decursul acestui război lung, peste 4.500 de americani au pierdut viața pe teritoriul irakian.
Experții în securitate avertizează că această retragere, convenită în 2024 sub președintele Joe Biden și implementată sub administrația Donald Trump, ar putea oferi Teheranului mână liberă. Jasim al-Bahadli, un analist de securitate irakian, susține că plecarea coaliției elimină o contrapondere militară care a limitat influența Teheranului în Irak. Grupurile milițiene proiraniene ar putea utiliza acest impuls pentru a câștiga o putere mai mare asupra procesului decizional politic și a securității naționale.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul drept o victorie istorică pentru grupurile de rezistență și o înfrângere pentru proiectul american. Acesta a declarat că pe 30 septembrie se închide o pagină neagră din istoria țării, subliniind că suveranitatea Irakului nu poate fi asigurată de forțe străine. Această viziere este susținută și de Teheran, care consideră că securitatea durabilă va prevala odată cu plecarea americanilor.
Totuși, există îngrijorări privind pregătirea Irakului de a prelua controlul securității fără sprijinul coaliției conduse de SUA. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a menționat că, deși suveranitatea este dorită de toți, există teama că retragerea prematură va crea un vid periculos. Această lipsă de stabilitate ar putea fi exploatată și de gruparea teroristă Statul Islamic, care menține rețele celulare active în regiune.
Comandantul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale celulelor adormite ale Statului Islamic imediat după anunțarea retragerii oficiale a coaliției. Lipsa serviciilor secrete americane și a suportului logistic ar putea permite grupării teroriste să se reorganizeze, după ce în trecut a ocupat o treime din teritoriu. Colonelul Khalid al-Bayati, un oficial din Kirkuk, a precizat că gruparea încearcă să demonstreze că este încă capabilă să lanseze atacuri sângeroase.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003 cu scopul de a-l răsturna pe Saddam Hussein. După o retragere parțială în 2011, forțele americane s-au întors pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. În perioada de activitate, Irakul a servit adesea ca teren de luptă indirectă între Statele Unite și Iran, fiind singura țară care a menținut relații militare și politice strânse cu ambele părți.