Un studiu recent, analizat de presa străină, evidențiază dificultățile gestionării populației de urși bruni din România. Rezultatele concluzionează că relocarea animalelor care au obișnuit prezența umană nu reprezintă o soluție viabilă pe termen mediu sau lung. România deține o densitate uriașă de urși, reprezentând aproximativ 43% din totalul acestor animale din Europa, cu excepția Rusiei, conform datelor furnizate de organizația WWF.
Județul Brașov este identificat ca fiind zona cu cea mai mare densitate de urși din țară. Estimările genetice indică o medie de 1.329 de urși în acest județ, ceea ce înseamnă 29,9 de animale la fiecare 100 de kilometri pătrați. După Brașov, în lista județelor cu cele mai mari densități de populație de urși se încadrează Harghita, Buzău, Vrancea, Mureș și Covasna, conform datelor colectate de echipele de cercetare.
Proiectul de monitorizare, desfășurat între anii 2021 și 2025, a implicat colectarea a aproximativ 24.000 de probe, inclusiv mostre de excremente și smocuri de păr de pe copaci. Cercetarea a avut un cost de 57,3 milioane de lei și a fost condusă de Minister, împreună cu Romsilva, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt. Metoda genetică permite estimarea exactă a numărului de animale prin identificarea genotipurilor.
Echipele de cercetare au observat că urșii pot detecta mirosul de hrană de la o distanță de până la 5 kilometri. Dr. Cristian-Remus Papp, coordonator la WWF-România, a subliniat că vânătoarea sau cotele de vânătoare nu pot rezolva conflictele fără gestionarea factorilor de atracție, precum deșeurile. Raportul de zonare descrie cum urșii trec de la marginea orașului la zone aglomerate, precum stațiunile sau parcările, devenind în multe cazuri imposibil de reabilitat.
Experiențele de relocare au demonstrat ineficiența acestui proces. Un urs din Poiana Brașov a fost mutat în Munții Bucegi, dar s-a întors în locația inițială în doar 3 zile, iar la a doua încercare s-a întors într-o singură zi. O ursoaică din Brașov, eliberată în Munții Lotrului, a traversat 7 județe până când s-a stabilit lângă stațiunea Păltiniș. Autorii studiului subliniază că aceste animale nu mai pot fi gestionate prin simpla mutare.
În România, gestionarea conflictelor implică și măsuri de protecție și sancțiuni. Au fost distribuite 1.140 de sisteme de garduri electrice, iar din noiembrie 2025, hrănirea unui urs în sălbăticie poate atrage amenzi între 10.000 și 30.000 de lei. În Băile Tușnad, implementarea unor sisteme de avertizare timpurie și a unor tomberoane anti-urs a redus numărul de alerte de la 237 în 2021 la doar 14 în 2024.