Un studiu internațional extins, publicat în revista Nature Medicine, evidențiază modul în care durerea afectează populația globală și cum evoluează aceasta pe parcursul vieții. Cercetarea, care a inclus date colectate în perioada 1990–2025, a analizat experiențele unor persoane cu vârste cuprinse între 5 și peste 100 de ani. Rezultatele arată o tendință constantă a diferențelor de gen în ceea ce privește percepția și intensitatea durerii.
Analiza a acoperit 11 regiuni specifice ale corpului, de la cap, față, gât și umăr, până la mâini, cot, piept, spate, abdomen, șold și genunchi. În toate aceste zone monitorizate, femeile au raportat niveluri de durere mai mari decât bărbații. Diferențele au fost observate cel mai clar în cazul durerilor localizate la nivelul capului, feței și zonei abdominale, ceea ce ridică semne de întrebare privind tratamentele medicale actuale.
Evoluția durerii variază semnificativ în funcție de vârstă, cea mai rapidă creștere fiind înregistrată înainte de vârsta de 55 de ani. În timp ce durerile de cap, faciale și abdominale tind să atingă un vârf și apoi să scadă, durerile musculoscheletale urmează o traiectorie diferită. Durerile de spate, șold și genunchi continuă să crească pe măsură ce persoanele îmbătrânesc, fiind legate de solicitarea mecanică și procesele degenerative.
Factori precum fumatul, obezitatea și veniturile mici ale gospodăriilor sunt strâns corelați cu povara durerii la nivel global. Acești trei factori au fost asociați cu 18,3% din povara totală a durerii, cu variații regionale semnificative. De exemplu, în Europa de Est, impactul acestor factori a fost de 27,1%, în timp ce în Africa subsahariană a fost de 12,6%, evidențiind o distribuție inegală a problemelor de sănătate.
Specialiștii avertizează că durerea femeilor este adesea ignorată sau diagnosticată cu întârziere de către sistemul medical. Andrew Horne, directorul Centrului pentru Sănătatea Reproductivă de la Universitatea din Edinburgh, susține că diferența de gen este reală și globală. Rebeccah Slater, profesoară de neuroștiințe pediatrice la Universitatea Oxford, subliniază paradoxul conform căruia, deși femeile resimt mai multă durere, aceasta este tratată cel mai insuficient.
Studiile epidemiologice privind durerea sunt esențiale pentru înțelegerea sănătății publice, deoarece permit identificarea grupurilor vulnerabile. Datele colectate prin metode de auto-raportare sunt cruciale, mai ales în regiunile cu un Indice al Dezvoltării Umane scăzut, unde accesul la servicii medicale este limitat. Fără aceste date, persoanele care nu pot accesa un diagnostic oficial ar rămâne complet invizibile în statisticile oficiale de sănătate.