Un nou studiu realizat de Institutul pentru Comportamente Adictive și Dependențe (ICAD) din Portugalia relevă o scădere generală a consumului de alcool și droguri în rândul adolescenților. Cercetarea, numită ECATD-CAD 2024, a analizat comportamentele elevilor cu vârste între 13 și 18 ani din școlile publice. Deși statisticile globale arată o evoluție pozitivă față de studiul din 2019, experții avertizează că riscurile persistă pentru grupurile de tineri vulnerabili.
O schimbare majoră de paradigmă este identificarea rețelelor sociale ca fiind principala preocupare în categoria comportamentelor adictive care nu implică substanțe. ICAD notează că o proporție semnificativă de adolescenți recunoaște că petrece prea mult timp pe aceste platforme digitale. Studiul evidențiază diferențe de gen clare, fetele prezentând mai frecvent indicatori de utilizare problematică a rețelelor sociale, în timp ce băieții sunt mai expuși jocurilor video și jocurilor de noroc pe bani.
În ceea ce privește jocurile de noroc, cercetarea indică o creștere a participării adolescenților la acest tip de activitate, deși fenomenul afectează încă o minoritate din elevii analizați. Indicatorii pentru utilizarea problematică a jocurilor video, inclusiv cele desfășurate exclusiv online, au rămas relativ stabili în comparație cu datele din 2019. Totodată, s-a observat o ușoară scădere a nevoii de a paria sume tot mai mari, un indicator al comportamentului problematic.
Cercetătorii au observat că riscurile sunt mult mai ridicate pentru adolescenții care combină consumul de alcool cu cel de droguri. Acești tineri sunt mai predispuși la incidente precum accidente, conflicte cu poliția, violență interpersonală sau comportamente sexuale riscante. Deși consumul de canabis este practicat de majoritatea fără semne de dependență, studiul arată că a crescut proporția utilizatorilor care se încadrează în categoria de risc ridicat.
Un aspect îngrijorător vizează motivația consumului de alcool, deoarece un grup semnificativ de tineri declară că beau pentru a uita de problemele personale. Fetele raportează mai frecvent utilizarea alcoolului ca metodă de gestionare a dificultăților emoționale, ceea ce poate duce la dependență. Factorii de protecție identificați includ rezultatele școlare bune, supravegherea parentală atentă și o stare fizică și emoțională stabilă, elemente care apar frecvent la elevii cu risc scăzut.
Monitorizarea comportamentelor de risc la vârsta de adolescență este un proces continuu în cadrul politicilor de sănătate publică europene. Instituțiile de profil urmăresc evoluția dependențelor, de la cele clasice, precum tutunul sau alcoolul, la noile forme de dependență digitală. Această supraveghere este esențială pentru a identifica timpii în care factorii de risc, precum lipsa supravegherii părintești sau rezultatele școlare slabe, pot declanșa comportamente autodistructive la tineri.