O cercetare recentă publicată în Journal for the Scientific Study of Religion a evidențiat o corelație între nivelul de inteligență și preferințele ideologice în Statele Unite. Studiul a analizat factorii cognitivi ai populației, reușind să elimine din ecuație alte variabile relevante, precum datele demografice sau nivelul de educație al participanților. Rezultatele au arătat că, în SUA, persoanele care susțin doctrina naționalismului creștin tind să prezinte o capacitate cognitivă mai scăzută.
Analiza a fost coordonată de Samuel Perry, profesor de sociologie la Universitatea din Oklahoma, care a utilizat date din General Social Survey. Această bază de date este utilizată pe scară largă în cercetarea americană și oferă un set de informații cu o istorie îndelungată. Cercetătorul a comparat scorurile obținute la un test de vocabular, utilizat ca indicator al capacității cognitive, cu răspunsurile la întrebări specifice despre statutul de „american adevărat” și importanța creștinismului.
Datele utilizate în această investigație au fost colectate pe o perioadă extinsă, cuprinzând anii 1989 și 2024. Studiul a relevat că, pe măsură ce scorul obținut la testul de vocabular creștea, probabilitatea ca un individ să considere creștinismul o trăsătură esențială a americanilor scădea semnificativ. De asemenea, o capacitate cognitivă mai ridicată a fost corelată cu o probabilitate mai mare ca persoana respectivă să fie de acord cu decizia Curții Supreme de a interzice rugăciunea în școli.
Samuel Perry a explicat, într-un interviu acordat publicației PsyPost, că naționalismul creștin pare să atragă americani cu o inteligență verbală mai scăzută. Conform sociologului, faptul că acest sistem atrage persoane care tind să fie mai puțin capabile de o gândire atentă și eficientă sugerează că această ideologie nu este rezultatul unor reflecții complexe. Perry a comparat această tendință cu fundamentalismul religios sau autoritarismul de dreapta, menționând lipsa sofisticării în analiza politicii și a eticii.
Doctrina naționalismului creștin este definită prin credința într-o ordine socială strictă și prin împletirea religiei cu sentimentul de apartenență civică. Această viziune promovează, de asemenea, creștinismul de tip european ca element central al identității. Cercetarea subliniază că această ideologie se bazează pe aceste concepte specifice, care definesc modul în care aderenții săi percep relația dintre credința religioasă și statutul de cetățean în cadrul societății americane.
Analiza acestor tendințe sociologice se încadrează într-un context mai larg de studii ale comportamentului uman și ale structurilor de credință. În sociologia modernă, înțelegerea corelațiilor dintre capacitățile cognitive și orientările politice este esențială pentru a comprende dinamica electoratului. Astfel, studiile de tipul celor realizate de Samuel Perry oferă perspective asupra modului în care factorii psihologici influențează stabilitatea și evoluția ideologiilor dominante într-o democrație.