Mișcarea studențească din Serbia va face marți intrarea oficială în Parlament, în urma victoriei istorice obținute la alegerile din 25 octombrie. Acest rezultat electoral marchează sfârșitul celor 14 ani de putere ai liderului naționalist Aleksandar Vucic. Reprezentanții tinerilor, care provin în mare parte din mediul universitar, vor depune jurământul în cadrul sesiunii inaugurale a Parlamentului, având misiunea de a reforma instituțiile statului.
Rezultatele votului arată că lista studențească a reușit să obțină o majoritate absolută, captând 53% din voturi. Această performanță le-a oferit celor 140 de deputați mandatul necesar pentru a conduce, din totalul de 250 de locuri disponibile. În schimb, Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de fostul președinte Vucic, a obținut doar 103 mandate, reprezentând un procent de 39% din voturi, în timp ce restul de șapte mandate au fost distribuite între partidele minorităților etnice.
Această schimbare radicală de paradigmă politică a fost declanșată de o mișcare antiguvernamentală ce a luat amplu după tragedia de la gara din Novi Sad. Incidentul, în care o copertă de beton s-a prăbușit în 2024, a cauzat moartea a 16 persoane și a scos la lumină probleme grave de corupție. Această catastrofă a generat unele dintre cele mai mari manifestații din Serbia de la momentul căderii liderului autoritar Slobodan Milosevic, în anul 2000.
Noii parlamentari au promisiuni de reforme ample, vizând îmbunătățirea sistemului de sănătate și consolidarea educației, dar și dublarea bugetului de apărare. Mirjana Nikolic, candidată pe Lista studenților, a declarat că echipa se pregătește prin studierea legilor și a procedurilor parlamentare. După învestirea Parlamentului, noua majoritate dispune de un termen de 90 de zile pentru a prezenta un program, a forma un guvern și a desemna un prim-ministru.
Guvernul format va trebui să gestioneze echilibrul delicat dintre legăturile istorice cu Rusia și obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, relația cu Kosovo rămâne un subiect critic, având în vedere că declarația de independență a acestei foste provincii din 2008 nu este recunoscută de Belgrad. În acest interval de tranziție, președinția Parlamentului este asigurată de interimul Ana Brnabic, de când Vucic a candidat la funcția de prim-ministru.
Procesul politic va continua cu organizarea alegerilor prezidențiale, care trebuie să aibă loc înainte de 27 decembrie. Înainte de această dată, noul președinte al Parlamentului va asigura interimul până la convocarea votului. Deși atât mișcarea studențească, cât și SNS vor propune candidați, Aleksandar Vucic nu mai poate candida la această funcție, deoarece Constituția limitează numărul de mandate la maximum două.