Anunțul privind laureatul Premiului Nobel pentru Pace va fi făcut vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, ora României. Deși Donald Trump a fost propus la această distincție de către liderii din Cambodgia, Israel și Pakistan, experții consideră că șansele sale de câștig sunt extrem de reduse. Această situație este cauzată în principal de conflictul militar pe care președintele SUA îl poartă cu Iranul, un factor care ar putea descuraja comisia de selecție.
Comitetul format din cinci membri se confruntă cu o dilemă etică majoră după evenimentele de anul trecut. Maria Corina Machado, figură a opoziției din Venezuela și laureată a premiului, i-a dăruit lui Donald Trump medalia de aur a distincției, un gest fără precedent în istoria de 125 de ani a Nobelului. Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), susține că membrii comitetului vor analiza dacă acordarea premiului unei persoane ar putea expune acea persoană la presiuni neacceptabile din partea lui Trump.
Printre potențialii câștigători menționați de experți se numără Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internațională sau Curtea Internațională de Justiție. Papa Leon al XIV-lea este considerat un lider de opinie important, având o activitate umanitară și pledoarii pentru dialog, în ciuda criticilor primite de la președintele SUA. De asemenea, Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, este menționată ca un candidat posibil, deși a fost criticată de SUA și Israel pentru poziția sa privind conflictul din Gaza.
O altă direcție de selecție ar putea fi cea a unor câștigători mai siguri și mai puțin controversați pentru a evita antagonizarea lui Donald Trump. Aceasta ar putea însemna recunoașterea meritelor organizației "Save the Children" sau ale rețelei de grupuri comunitare din Sudan, numită "Emergency Response Rooms". Totodată, există speculații că premiul ar putea fi acordat Stației Spațiale Internaționale, ca simbol al cooperării globale, sau unor figuri precum Mark Carney, prim-ministrul Canadei, care s-a opus tarifelor vamale impuse de SUA.
Comitetul Nobel se află într-o poziție delicată, fiind presat să adopte o poziție fermă în apărarea democrației liberale și a dreptului internațional. Istoricul Oeivind Stenersen subliniază că, în contextul actual, premiul ar trebui să susțină ordinea internațională, ceea ce ar putea duce la onorarea Curții Penale Internaționale. Această decizie ar veni într-un moment în care Washingtonul pregătește sancțiuni împotriva tribunalului global, evidențiind tensiunea dintre suveranitatea statelor și instituțiile de justiție internațională.
Procesul de selecție pentru Nobelul pentru Pace are loc într-o perioadă globală marcată de o instabilitate majoră, cu conflicte active în Sudan, Ucraina, Yemen, Iran și Orientul Mijlociu. Aceste tensiuni geopolitice influențează direct modul în care instituțiile internaționale și experții evaluează durabilitatea păcii și promovarea fraternității între națiuni, într-un moment în care multilateralismul este considerat în declin.