Șoferii români care circulă pe drumurile extraurbane din Italia pot contesta procesele-verbale pentru depășirea limitei de viteză dacă dispozitivele de măsurare nu respectă distanțele legale. O decizie recentă a Curții de Casație din Italia a clarificat modul de calcul al distanței dintre indicatorul de limită de viteză și aparatul de radar. Această regulă este esențială pentru a permite participanților la trafic să își adapteze viteza în siguranță înainte de a fi monitorizați.
Conform legislației, pe drumurile extraurbane, radarele care măsoară viteza de la distanță nu pot fi instalate la mai puțin de un kilometru de indicatorul care stabilește limita de viteză aplicabilă pe acel sector. Dacă limita de viteză scade, de exemplu, de la 90 km/h la 70 km/h, aparatul de măsurare nu poate fi poziționat imediat după noul indicator de restricție. Nerespectarea acestei distanțe de minim 1.000 de metri poate constitui un motiv valid pentru anularea sancțiunii.
Ordonanța nr. 31665 a Curții de Casație aduce precizări importante pentru situațiile în care între indicator și radar există o intersecție. În aceste cazuri, limita de viteză trebuie semnalizată din nou după trecerea intersecției, iar calculul distanței de un kilometru se reia de la indicatorul amplasat după ultima intersecție. În revanche, dacă nu există nicio intersecție pe traseu, un al doilea indicator care doar repetă limita deja în vigoare nu permite reluarea calculului distanței de 1.000 de metri.
Pentru a contesta o amendă, șoferul nu poate aștepta anularea automată a sancțiunii, ci trebuie să formuleze o contestație și să demonstreze nerespectarea condițiilor legale. Este necesară verificarea atentă a limitei aplicabile pe sectorul respectiv, a categoriei drumului și a existenței intersecțiilor între indicator și radar. De asemenea, aparatul de control trebuie să fie anunțat în prealabil și să fie vizibil pentru șoferi, inclusiv prin intermediul unor indicatoare mobile sau provizorii.
Regulamentul privind amplasarea echipamentelor de monitorizare stabilește și distanțe minime între două dispozitive de control consecutive pe diferite tipuri de drumuri. Pe autostrăzi, două radare trebuie să fie separate de cel puțin 4 kilometri unul de celălalt. Pe drumurile extraurbane principale, distanța minimă impusă este de 3 kilometri, în timp ce pe drumurile extraurbane secundare și pe alte categorii similare, distanța dintre două radare trebuie să fie de cel puțin un kilometru.
Monitorizarea vitezei prin sisteme automate este o practică standard în Europa pentru creșterea siguranței rutiere și reducerea accidentelor. În Italia, reglementările stricte privind poziționarea radarelor și distanțele dintre indicatori și aparate sunt menite să prevină sancțiunile nejustificate. Această structură juridică oferă șoferilor un cadru clar pentru a verifica legalitatea proceselor-verbale primite în timpul deplasării pe rețeaua de drumuri extraurbane.