Sindicatul Metrorex (USLM) a emis un comunicat prin care alertează asupra stării de securitate de la metroul bucureștean, făcând o analogie cu recentul accident feroviar din Spania. Tragedia de pe teritoriul spaniol, care a provocat decesul a 69 de persoane, a pus în evidență probleme de infrastructură și erori umane. Liderii sindicaliști susțin că, în ceea ce privește anumite aspecte ale funcționării, situația de la metroul din capitală este chiar mai critică decât cea din Spania.
Analiza sindicatului se concentrează pe cauzele accidentului spaniol, unde se pare că factorul uman și infrastructura depășită au jucat roluri decisive. Conform USLM, operatorul din Spania nu a respectat procedurile, însă lucra într-o stare de oboseală cronicizată din cauza lipsei de personal, efectuând aproape dublu față de norma lunară admisă. De asemenea, tehnologia IT utilizată pentru monitorizarea circulației pare să scurteze durata de viață a instalațiilor de conducere.
În ceea ce privește metroul bucureștean, sindicatul semnalează o lipsă masivă de personal la secția responsabilă de circulația trenurilor. Din totalul de 70 de puncte de conducere centralizată a circulației, doar 25 sunt în funcțiune, restul activității fiind suspendat. Această deficiență structurală afectează direct capacitatea de gestionare și siguranța deplasărilor în cadrul rețelei de metrou, creând un risc major pentru pasageri și angajați.
Problema resurselor umane este extrem de accentuată prin numărul uriaș de ore suplimentare efectuate, care depășește 10.000 de ore în fiecare lună. Pe lângă acest aspect, mecanicii de tren se confruntă cu o acumulare de peste 6000 de zile de concediu de odihnă neefectuat. Această situație generează o stare de oboseală cronicizată în rândul lucrătorilor, ceea ce, conform USLM, reprezintă un factor de risc similar cu cel observat în accidentul spaniol.
Raportul preliminar al Autorității Independente pentru Investigarea Tehnică a Accidentelor și Incidentelor (AITAT) din Spania a confirmat un lanț de decizii greșite și absența barierelor de siguranță. În momentul impactului violent, trenul Renfe se deplasa cu o viteză cuprinsă între 160 și 200 km/h. Această succesiune de disfuncțiuni și instrucțiuni eronate a dus la coliziunea fatală care a victimizat 69 de persoane.
Gestionarea siguranței în transporturile feroviare și de metrou implică respectarea strictă a normelor de odihnă și menținerea infrastructurii la standarde tehnice moderne. În sistemele de transport urban, funcționarea punctelor de comandă și gestionarea orelor suplimentare sunt elemente critice pentru prevenirea accidentelor cauzate de oboseala operatorilor sau de defectarea echipamentelor de monitorizare a circulației.