Mișcarea studențească de protest din Serbia a reușit să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, în urma rezultatelor scrutinului de duminică. Această victorie electorală pune capăt unei perioade de doi ani de manifestații antiguvernamentale desfășurate în țară. Zeci de mii de oameni au sărbătorit pe străzile din întreaga Serbie, folosind artificii și muzică, după ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea în fața noilor forțe politice care au câștigat alegerile.
Noua administrație se confruntă cu provocări majore, deoarece studenții și candidații susținuți de aceștia trebuie să formeze un guvern și să administreze o țară pe care nu au condus-o anterior. Printre principalele probleme se numără identificarea unui prim-ministru, gestionarea economiei și combaterea corupției. De asemenea, liderii fără experiență politică vor trebui să navigheze relațiile internaționale complexe ale Serbiei, într-un context în care stabilitatea celei mai mari economii din Balcanii de Vest este acum în joc.
Lista de candidați a mișcării include 250 de persoane din rândul cadrelor universitare, avocaților, medicilor, actorilor, fermierilor și muzicienilor. Printre figurile cunoscute se numără cardiologul Ilija Srdanovic, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic și profesorul Radomir Sajcic. Deși programul intern pune accent pe reforme instituționale și combaterea corupției, nu este clar dacă aceștia vor ocupa funcții ministeriale sau dacă vor reuși să mențină un consens solid pentru a utiliza majoritatea parlamentară în implementarea schimbărilor propuse.
În ceea ce privește politica externă, mișcarea nu susține recunoașterea independenței Kosovo, însă propune organizarea unui referendum pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. În paralel, Serbia va menține relații cu Rusia, fiind considerată un partener istoric și un protector, fără a impune sancțiuni Moscovei. Această poziție este menționată de Jovo Bakic, sociolog care reprezintă Lista Studenților, subliniind că orientarea față de Rusia nu se va schimba în ciuda presiunilor internaționale.
Tranziția către un nou regim este complicată de rezistența aparatului birocratic și de lipsa de experiență în guvernare. Conform Constituției Serbiei, candidații au doar 90 de zile pentru a forma un guvern după convocarea parlamentului. În acest interval strâns, țara trebuie să adopte un buget, în condiții de creștere a datoriei publice și private. Bozo Prelevic, avocat din Belgrad, a avertizat că Partidul Progresist Sârb (SNS) va opune o rezistență puternică procesului de reformă.
Mișcarea studențească a căpătat un impuls puternic după tragedia din 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine de gară în orașul Novi Sad. Această catastrofă a declanșat proteste masive în care cetățenii au cerut traserea la răspundere a celor vinovați și o luptă reală împotriva corupției. Aceste evenimente au transformat nemulțumirea socială într-o forță politică organizată care a reușit, în final, să schimbe structura puterii în țară.