Serbia se pregătește de un proces electoral de o importanță majoră, după ce Aleksandar Vučić a depus oficial demisia din funcția de președinte. Plecarea sa, marcată de o discreție neobișnuită față de fastul regimului anterior, vine într-un moment de maximă tensiune politică. Alegerile parlamentare sunt programate pentru data de 25 octombrie, în timp ce primul tur al scrutinului prezidențial va avea loc la sfârșitul lui decembrie, la peste două luni distanță.
Programarea acestor scrutine pare a fi un calcul politic deliberat pentru a favoriza partidul SNS, aflat la putere. Dacă alegerile prezidențiale ar fi avut loc înaintea celor parlamentare, un candidat susținut de studenți ar putea câștiga, generând un efect de bulgăre de zăpadă asupra încrederii opoziției. Aleksandar Vučić mizează pe faptul că, dacă SNS obține suficiente mandate pentru a forma un guvern, dezamăgirea publică ar putea slăbi mișcările de protest înainte de alegerile prezidențiale.
Pentru prima dată în 14 ani, Serbia se confruntă cu o forță de opoziție capabilă să pună în pericol poziția partidului SNS. Lista Studenților, o mișcare care a evoluat spre un profil naționalist și populist, reprezintă principalul competitor. În timp ce coaliția „Serbia Europeană” participă separat la alegeri, Lista Studenților adoptă o poziție eurosceptică mai moderată, ceea ce a împiedicat formarea unei tabără unificăte de opoziție în fața regimului actual.
Situația este marcată de o polarizare extremă, iar sondajele de opinie oferă imagini contradictorii despre viitorul țării. Un sondaj realizat de Faktor Plus în septembrie indică o cotă de 48,6% pentru SNS și 37,1% pentru Lista Studenților. În contrast, un sondaj independent realizat de CRTA în iunie 2026 arată Lista Studenților în frunte, cu 31,5%, în fața partidului SNS, care este estimat la 25%, evidențiind incertitudinea politică.
Strategia lui Aleksandar Vučić în plan extern suferă de o discrepanță între mesajele transmise Occidentului și discursul intern. În timp ce se prezenta ca un partener pragmatic pentru Bruxelles și Washington, discursul de la Belgrad rămâne unul naționalist. Această contradicție a redus marja sa de manevră, fapt confirmat de faptul că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a anulat vizita planificată la Belgrad, afectând relațiile diplomatice ale Serbiei.
Contextul politic sârb este unul de o volatilitate extremă, fiind influențat de o societate profund divizată între susținătorii regimului și mișcările studențești. Tensiunile sociale sunt deja vizibile în orașele din provincie, unde se așteaptă confruntări între diverse tabere. Rezultatul scrutinului de pe 25 octombrie va determina dacă Serbia va intra într-o perioadă de stabilitate sau dacă fragmentarea politică va permite partidului SNS să mențină controlul prin coaliții parlamentare.