Partidul Quebecois (PQ) a câștigat alegerile provinciale din Quebec, marcând o revenire la puterea pe care nu a mai avut-o din anul 2014. Rezultatele parțiale, care indică numărarea a peste 92% din buletinele de vot, arată că această formațiune separatistă va avea un rol central în guvernarea provinciei francofone. Victoria este considerată un moment istoric, având în vedere promisiunile de organizare a unui nou referendum pentru independență.
Conform datelor oficiale, PQ a obținut 27% din voturi, reușind să îi depășească pe adversarii săi politici. Parti Liberal du Quebec (PLQ) s-a plasat pe locul doi cu 24%, urmat de Parti Conservateur du Quebec (PCQ) care a înregistrat 21%. Partidul de centru-dreapta Coalition avenir Quebec (CAQ), aflat la putere din 2018, a obținut doar 14%, în timp ce formațiunea de stânga Quebec Solidaire (QS) a ajuns la 12%.
Liderul PQ, Paul Saint-Pierre Plamondon, va deveni noul prim-ministru al provinciei de 9 milioane de locuitori, deși se pare că va conduce un guvern minoritar. Acesta a anunțat că va organiza un referendum privind independența, dar a precizat că va aștepta finalizarea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2029. Paul Saint-Pierre Plamondon consideră că tensiunile comerciale actuale dintre Statele Unite și Canada nu permit un climat potrivit pentru astfel de decizii.
Pe lângă agenda separatistă, noul lider a promis abolirea monarhiei britanice în Quebec prin tăierea fondurilor destinate reprezentanței coroanei. Paul Saint-Pierre Plamondon a descris această instituție ca fiind o „mascaradă care costă bani” și dorește direcționarea acestor resurse către reducerea numărului de persoane fără adăpost. Această măsură este complexă, deoarece rolul reprezentanței coroanei, inclusiv promulgarea legilor, este prevăzut în Constituția canadiană.
Revenirea PQ la putere reprezintă o provocare majoră pentru prim-ministrul canadian Mark Carney, în contextul tensiunilor cu Washingtonul și al mișcărilor separatiste din Alberta. Deși ideea independenței revine în centrul dezbaterii după 30 de ani, un sondaj recent indică faptul că doar 31% dintre locuitori sunt dispuși să voteze pentru separarea de Canada. Analistii sugerează că votul pentru PQ a fost alimentat mai degrabă de nemulțumirile legate de sănătate și costul vieții.
Istoricul referendumurilor în Quebec include două scrutinuri majore organizate în anii 1980 și 1995. În urma votului din 1995, tabăra care dorea independența a pierdut diferența la un rezultat extrem de strâns. Această evoluție politică reaprinde una dintre cele mai profunde diviziuni dintre suveraniști și federaliști din regiune.