Schimbările climatice trebuie recunoscute oficial drept o urgență sanitară la nivel mondial pentru a forța guvernele să accelereze finanțarea sistemelor de sănătate. Această recomandare apare în a zecea ediție a studiului Lancet Countdown, publicată înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice COP31. Raportul subliniază necesitatea unor măsuri de adaptare rapide pentru economii și pentru protejarea populațiilor afectate de creșterea temperaturilor globale.
Analiza realizată de 146 de cercetători din 30 de țări relevă un impact uman devastator, cu aproape trei milioane de decese asociate căldurii înregistrate între 2016 și 2023. Doar în anul 2023, căldura extremă a fost responsabilă pentru un număr record de 710.000 de decese, o cifră care depășește mortalitatea cauzată de malarie sau HIV. Cercetătorii estimează că peste două treimi din aceste pierderi de vieți omenești sunt atribuite activităților umane care provoacă schimbările climatice.
Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului Lancet Countdown, afirmă că efectele negative asupra sănătății avansează mai repede decât răspunsul global, chiar dacă acest din urmă începe să se accelereze. Pentru a combate această tendință, experții propun un mecanism coordonat de intervenție între state, similar cu cel utilizat de Organizația Mondială a Sănătății în timpul pandemiilor. Scopul este trecerea de la reacțiile punctuale la evenimente extreme la un răspuns coerent și pe termen lung.
Impactul economic al încălzirii globale este masiv, reducerea productivității lucrătorilor costând economia mondială peste 1.000 de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani. Distribuția pierderilor este extrem de inegală, Asia de Sud-Est pierzând 3,9% din PIB, în timp ce Africa înregistrează o scădere de 3,2%. În Europa, pierderea estimată este de 0,2% din PIB, iar în continentul american aceasta ajunge la 1,5%, evidențiind vulnerabilitatea regiunilor cu resurse limitate.
Deși investițiile în energiile curate au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili furnizează încă aproximativ 80% din energia mondială. Poluarea atmosferică generată de aceștia este responsabilă pentru aproximativ 2,73 milioane de decese anual, însă reducerea poluării în 77 de țări a ajutat la evitarea a 323.000 de decese începând cu 2016. Totodată, finanțarea cercetării medicale climatice a crescut la 316 milioane de dolari în 2024, dar 84% din fonduri au revenit țărilor bogate.
Problema schimbărilor climatice este adesea influențată de contextul geopolitic global, care poate muta atenția de la riscurile mediului către alte crize. Instabilitatea politică din ultimii doi ani a împins subiectul încălzirii globale în plan secund, deși lipsa acțiunii climatice riscă să agraveze însăși această instabilitate. Raportul subliniază că o distribuire mai echitabilă a resurselor este esențială pentru protejarea celor mai vulnerabile populații din lume.