Schimbările climatice și pescuitul excesiv pun în pericol supraviețuirea sardinelor din Marea Adriatică, care suferă o scădere semnificativă a dimensiunii. Cercetătorii au observat că dimensiunea medie a acestui pește a scăzut cu trei până la patru centimetri în ultimele două decenii. Această evoluție biologică stârnește îngrijorări mari, deoarece sardinele reprezintă un aliment esențial atât în regiunile de coastă, cât și în interiorul țării, fiind parte integrantă a tradițiilor locale și a unor festivaluri specifice.
Fenomenul de încălzire a apelor este extrem de accentuat în această zonă, considerată o fundătură maritimă. Un institut de cercetare croat a raportat că apa din adâncime s-a încălzit de patru ori mai mult în ultimul deceniu comparativ cu secolul precedent. După o vară cu temperaturi la suprafața Adriaticii de 30 de grade Celsius, condițiile de reproducere pentru sardine devin tot mai nefavorabile. Acest proces afectează direct habitatul natural și capacitatea de regenerare a populației de pește.
Efectele climatice lovesc direct în industria conservelor de pește, una dintre cele mai vechi ramuri industriale de pe coasta croată. În prezent, în Croația au mai rămas doar patru fabrici de conserve, deși la apogeu existau aproximativ 35 de unități de producție în Istria, Dalmația și pe insule. Producătorul „Mirna” din Rovinj continuă să promoveze produsele pe bază de sardine, însă viitorul acestui sector este incert din cauza lipsei de materie primă și a presiunii economice.
Industria conservelor a avut un rol social crucial, oferind locuri de muncă stabile, în special femeilor din zonele marginalizate. Această activitate a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când companii habsburgice și franceze au început exploatarea bogăției marine. Prima fabrică de pe teritoriul actual al Croației a fost deschisă în 1882 la Rovinj, sub conducerea antreprenorului Carl Warhanek, care deținea douăsprezece fabrici de la Trieste până în sudul Dalmației.
Transformarea economică a litoralului croat pune industria prelucrării pe lângă turismul în creștere. Multe foste fabrici ocupă terenuri extrem de atractive pentru dezvoltatorii hotelieri, iar turiștii evită mirosurile asociate procesării industriale. În același timp, salariile mici din sectorul peștelui fac recrutarea dificilă, mulți locuitori preferând să închirieze locuințele pentru turiști. Această dependență de turism creează o vulnerabilitate economică, fluxurile de vizitatori fiind la fel de imprevizibile precum populațiile de pește.
Evoluția climatică din regiunea Adriatică reflectă o tendință globală de încălzire a oceanelor care afectează ecosistemele marine și economiile locale. Fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură sau temperaturile ridicate la suprafața apei, modifică rapid habitatul speciilor de pește. Această instabilitate biologică pune sub semnul întrebării nu doar tradițiile culinare, ci și sustenabilitatea întregului model economic bazat pe resursele marine și pe activitățile de turism de coastă.