Încălzirea globală modifică radical modul în care se răspândește bolile infecțioase, prin extinderea perioadelor și a zonelor în care pot supraviețui căpușele și țânțarii. Temperaturile mai ridicate permit acestor organisme să rămână active pentru perioade mai lungi și să colonizeze regiuni în care condițiile climatice nu erau favorabile anterior. Fenomenul este monitorizat intens de cercetători, care observă cum schimbările de temperatură, seceta și inundațiile pot modifica distribuția infecțiilor transmise de acești vectori.
În Statele Unite, cercetătorii urmăresc cum aceste schimbări pot favoriza chiar și bacteriile rezistente la antibiotice. Atenția se concentrează pe căpușe, deoarece acestea sunt responsabile pentru transmiterea majorității bolilor răspândite prin astfel de organisme pe teritoriul american. Un exemplu relevant este Boala Lyme, o infecție bacteriană transmisă prin mușcătura căpușelor infectate, care afectează deja un număr mare de persoane și poate apărea acum în zone care înainte erau prea reci pentru acestea.
Europa se confruntă cu o situație similară, deoarece Organizația Mondială a Sănătății confirmă că schimbările climatice modifică distribuția vectorilor de boli. Căpușele care transmit Boala Lyme sau encefalita de căpușă sunt întâlnite acum la altitudini și latitudini mai mari decât în trecut. Totodată, țânțarul-tigru (Aedes albopictus), capabil să transmită virusurile dengue, chikungunya și Zika, s-a stabilit în 16 țări europene și 369 de regiuni în 2025, o creștere semnificativă față de cele 114 regiuni raportate cu un deceniu în urmă.
Riscul de transmitere a virusului West Nile este accentuat de temperaturile ridicate, care pot prelungi activitatea țânțarilor și favoriza dezvoltarea virusului în organismul acestora. Seceta poate avea un efect paradoxal, deoarece poate concentra păsările și țânțarii în jurul aceluiași rest de apă, facilitând circulația virusului. În România, situația a fost marcată de creșterea cazurilor: în 2025, județul Sălaj a raportat infecții cu West Nile dobândite local, totalizând 49 de cazuri în țară, conform datelor ECDC.
Evoluția în România a continuat cu o intensificare a circulației virusului în anul 2026. Până la data de 17 septembrie, țara a raportat 91 de cazuri dobândite local, afectând 22 de zone diferite. La nivel european, ECDC a înregistrat un total de 1.482 de cazuri în 16 țări. Pe lângă West Nile, există și riscul pentru virusul dengue, care înainte era asociat cu zonele tropicale, dar care acum poate produce focare locale în Europa din cauza adaptabilității țânțarilor din genul Aedes.
Schimbările climatice influențează și rezistența la medicamente, deoarece condițiile de mediu precum seceta pot favoriza bacteriile cu gene de rezistență. Un studiu asupra bacteriei Salmonella a asociat schimbările climatice globale cu o creștere de aproximativ 10% a genelor care ajută bacteriile să reziste antibioticelor. Seceta poate concentra aceste bacterii în sursele de apă rămase, în timp ce inundațiile pot transporta microorganismele și le pot răspândi în zone noi.