Partidul Rusia Unită, formațiunea de guvernământ asociată președintelui Vladimir Putin, conduce alegerile parlamentare din Rusia, conform primelor estimări publicate după închiderea urnelor. Scrutinul a avut loc timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, având ca scop stabilirea componenței celor 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus. Procesul electoral s-a desfășurat într-un climat de mare tensiune, fiind marcat de conflictul militar cu Ucraina și de incidente cibernetice.
Conform sondajului realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VCIOM), Rusia Unită a obținut 49,4% din voturi pe listele de partid. În urma acestui scrutin, Partidul Comunist s-a situat pe poziția a doua cu 14,2%, urmat de LDPR, formațiunea naționalistă condusă de Leonid Sluțki, care a înregistrat 10,7%. Alte rezultate menționate de VCIOM includ New People cu 9,7% și Rusia Justă cu 6,6%. Totuși, directorul VCIOM, Valeri Fiodorov, a subliniat că rezultatul final ar putea diferi, deoarece sondajul nu a inclus voturile exprimate electronic sau buletinele militarilor.
Datele oficiale furnizate de Comisia Electorală Centrală au indicat ulterior un scor mai ridicat pentru Rusia Unită, de 57,5%, după procesarea a aproximativ 14% dintre procesele-verbale. Prezența la urne a fost de aproximativ 56,6%, conform autorităților electorale ruse. Pe parcursul procesului de vot, președintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să perturbe desfășurarea alegerilor, în timp ce Kievul a calificat întregul scrutin drept lipsit de legitimitate democratică, contestând și votul din teritoriile ucrainene ocupate și revendicate de Rusia.
Infrastructura electorală a fost vizată de peste 1.000 de valuri de atacuri DDoS, conform declarațiilor președintei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova. Din acest număr, peste 120 de atacuri au vizat direct sistemul de vot electronic la distanță. Pamfilova a descris grupurile responsabile ca fiind foarte bine pregătite și coordonate, utilizând inclusiv instrumente de inteligență artificială. Autoritățile ruse susțin că o parte importantă a acestor atacuri au provenit din afara Rusiei și au vizat inclusiv infrastructura de telecomunicații.
În ultima zi de vot, Moscova și regiunea din jurul capitalei au fost vizate de atacuri cu drone, evenimente atribuite Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a anunțat că va intensifica atacurile asupra unor obiective militare din Ucraina ca răspuns la aceste incidente. În paralel, partidul liberal Yabloko, care s-a pronunțat împotriva războiului, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii dintre candidații săi au reușit să candideze în anumite circumscripții uninominale, fiind o formațiune care nu susține politica Kremlinului.
Aceste evenimente electorale au avut loc într-un moment de escaladare a tensiunilor militare, marcat de incidente la graniță și utilizarea dronelor. În contextul conflictului, Rusia a reacționat prin intensificarea atacurilor asupra unor ținte militare, în timp ce monitorizarea spațiului aerian a devenit o prioritate constantă. Tensiunile dintre Moscova și Kiev continuă să influențeze atât securitatea regională, cât și modul în care procesele interne din Rusia sunt percepute la nivel internațional.