România se află din nou în centrul unor acuzații transmise de presa americană, care susțin că administrația condusă de Donald Trump ar fi exercitat presiuni asupra unor aliați europeni. Conform publicației POLITICO, ambasadele SUA din mai multe țări, inclusiv România, ar fi primit instrucțiuni de a transmite nemulțumiri legate de o conferință internațională despre dezinformare organizată în Lituania. Această situație apare într-un moment tensionat, pe măsură ce se apropie alegerile pentru Congresul american, unde miza politică este extrem de ridicată.
Conform informațiilor din POLITICO, care se bazează pe extrase dintr-o cablogramă a Departamentului de Stat american, ambasadele din Franța, Norvegia, România și Polonia ar fi fost contactate pentru a transmite verbal nemulțumirea Washingtonului. Presiunile ar fi vizat anumite teme ale conferinței de la Vilnius, în special panelurile care ar fi prezentat Statele Unite drept o amenințare în materie de dezinformare. Administrația ar fi dorit ca oficialii să evalueze dacă guvernele acestor țări acceptă descrierea SUA ca actor de manipulare și interferență străină a informațiilor, cunoscut sub acronimul FIMI.
Impactul acestor discuții asupra evenimentului de la Vilnius este vizibil, deoarece Canada și Lituania ar fi renunțat la sprijinul lor public după contactul cu oficialii americani. Serviciul European de Acțiune Externă ar fi fost, de asemenea, eliminat din programul oficial al conferinței, iar siglele acestuia ar fi fost acoperite pe materialele de prezentare. În schimb, România, Norvegia și Polonia ar fi rămas pe agenda oficială a evenimentului, deși ministerele lor externe nu au oferit comentarii la solicitările presei despre aceste informații.
Aceste acuzații de presiune diplomatică vin la doar câteva săptămâni după ce Wall Street Journal a implicat și numele României într-un alt context critic. Publicația susținea că administrația americană, prin vocea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi presat autoritățile de la București să achiziționeze gaze naturale americane. Totuși, ambele administrația americană și oficialii români au negat repetat aceste afirmații, iar în niciun caz nu au fost prezentate documente publice care să confirme existența unor astfel de solicitări oficiale.
Conflictul de viziuni se concentrează pe panelurile de discuție care analizează modul în care SUA ar putea deveni o amenințare pentru Europa prin dezinformare. Cablograma Departamentului de Stat ar sugera că prezentarea SUA ca actor FIMI ar crea o „falsă echivalență” cu Rusia și China, estompând astfel amploarea interferențelor acestor două puteri în democrațiile occidentale. Un oficial american a declarat că scopul era ca guvernele să își reconsidere participarea la astfel de discuții care afectează imaginea de actor de încredere al Statelor Unite.
În sistemul politic american, tensiunile dintre administrație și opoziție pot duce la proceduri de investigație oficială. Camera Reprezentanților are puterea de a formula acuzații împotriva unui președinte, proces care se poate finaliza cu o punere sub acuzare. Dacă astfel de acuzații sunt aprobate, cazul este trimis la Senat, unde condamnarea și înlăturarea președintelui din funcție necesită votul a două treimi dintre senatori, un mecanism de control care definește echilibrul puterilor în SUA.