România este clasificată printre țările care prezintă un nivel scăzut de foamete, conform datelor recente din Indicele Global al Foametei din 2026. Cu un scor de sub 5 puncte, țara noastră face parte din grupul celor 24 de state care ocupă locurile 1–24 în acest clasament. Totuși, raportul subliniază că aceste cifre nu reflectă întotdeauna dificultățile reale ale familiilor de a accesa o alimentație sănătoasă.
La nivel global, situația rămâne critică, Indicele Global al Foametei din 2026 indicând un scor de 18,1 puncte, o valoare mai mare decât cea de 17,6 puncte înregistrată în 2018. Raportul evidențiază faptul că 44 de țări se confruntă cu niveluri grave sau alarmante de foamete, iar în 32 de state situația a suferit o deteriorare. De asemenea, 57 de țări sunt pe o traiectorie care nu le va permite să atingă un nivel scăzut de foamete până în anul 2030.
Datele privind securitatea alimentară arată că aproximativ 645 de milioane de persoane au suferit de foame în anul 2025, ceea ce reprezintă 7,8% din populația planetei. Deși această proporție a scăzut pentru al treilea an consecutiv, numărul total de persoane afectate rămâne extrem de ridicat. În plus, alte 266 de milioane de persoane din 47 de țări și teritorii se confruntă cu insecuritate alimentară acută, iar o treime din populația lumii nu își poate permite o dietă sănătoasă.
Pentru România, indicatorii specifici din 2026 arată că subnutriția afectează mai puțin de 2,5% din populație. În ceea ce privește copiii sub cinci ani, 7% prezintă întârzieri de creștere, în timp ce 2,1% au o greutate prea mică raportată la înălțime. Rata mortalității în acest grup de vârstă este de 0,7%. Indicele folosește patru indicatori principali: accesul la alimente, întârzierile de creștere, greutatea raportată la înălțime și mortalitatea infantilă sub cinci ani.
Conflictul armat reprezintă un factor major care împinge populațiile spre foamete, prin distrugerea culturilor, a sistemelor de irigații și a depozitelor. Lipsa accesului la semințe, îngrășăminte și combustibil reduce capacitatea de producție chiar și după încetarea luptelor. Alte cauze includ fenomenele meteorologice extreme, precum secetele sau inundațiile, precum și dependența de importuri care expune statele la creșterea prețurilor internaționale. În Nigeria, Republica Democrată Congo, Sudan și Sudanul de Sud, strămutarea populației agravează aceste dificultăți.
Securitatea alimentară este un subiect de interes global, fiind influențată de stabilitatea economică și de capacitatea populației de a achiziționa alimente de bază. În contextul creșterii prețurilor, chiar și în statele cu un nivel scăzut de foamete, dificultatea de a asigura o dietă nutritivă rămâne o provocare socială majoră. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru înțelegerea inegalităților dintre regiuni și pentru gestionarea riscurilor de nutriție la nivelul comunităților vulnerabile.