O nouă evaluare a riscurilor globale realizată de Comisia Lancet avertizează că omenirea s-ar putea confrunta cu riscul extincției până în anul 2100. Cele mai grave pericole identificate sunt utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale și posibilitatea unui conflict nuclear major. Acestea sunt incluse într-o listă de 17 amenințări majore la adresa sănătății umane care pot afecta planeta în următorii 75 de ani.
Raportul precizează că inteligența artificială poate fi utilizată pentru crearea de arme biologice, ceea ce reprezintă un risc existențial. În același timp, un conflict nuclear ar putea elibera în atmosfera superioară particule care să blocheze lumina solară, provocând o foamete nucleară globală. Deși probabilitatea acestor evenimente rămase în prezent scăzută, impactul lor ar putea fi unul apocaliptic, punând în pericol însăși supraviețuirea speciei umane.
Experții au utilizat indicatorul „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY) pentru a estima pierderile cauzate de diverse amenințări. Pe lângă riscurile de extincție, lista include criza climatică, poluarea aerului și rezistența la antimicrobiene, care pot cauza pierderi masive de sănătate. Comisia a subliniat că toate aceste pericole interacționează între ele, necesitând abordări integrate și decizii rapide din partea liderilor mondiali pentru a modela bunăstarea generațiilor viitoare.
O problemă majoră identificată este reducerea fondurilor pentru ajutorul umanitar de către țările bogate, precum SUA și Marea Britanie. O scădere drastică a acestui ajutor ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în anul 2100. Aproape 70% din această pierdere ar fi înregistrată în Africa Subsahariană, o regiune care se confruntă deja cu o mare parte din povara malnutriției infantile.
În ceea ce privește climatul, raportul indică faptul că limitarea încălzirii globale la 1,8°C ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. Diferențele de risc sunt evidente între regiuni: în zonele cu venituri mari, principalele amenințări sunt bolile netransmisibile, precum obezitatea sau problemele de sănătate mintală. În schimb, în regiunile cu venituri scăzute, factorul critic este nivelul scăzut de educație.
Evaluarea riscurilor globale este un proces complex care vizează identificarea factorilor care pot destabiliza sănătatea publică la nivel de masă. În contextul actual, securitatea alimentară mondială este deja sub presiune din cauza unor blocaje ale exporturilor de cereale, factori care pot accentua vulnerabilitatea populațiilor față de crizele de tip foamete sau malnutriție.
Comisia, formată din 35 de experți, va prezenta concluziile la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, în Germania. Rezultatele vor fi actualizate anual pentru a integra date noi și riscuri emergente. Autorii au îndemnat guvernele să aloce fonduri și personal pentru prevenirea acestor crize înainte ca ele să devină inevitabile.