Analiza publicată de Comisia Europeană asupra rezultatelor PISA 2025 relevă o situație îngrijorătoare pentru sistemele educaționale din Uniunea Europeană. Aproximativ o treime dintre elevii de 15 ani din UE prezintă rezultate slabe la matematică și citire, în timp ce performanțele la științe rămân, de asemenea, la un nivel insuficient. Datele indică faptul că 33,9% dintre elevi se află în categoria de subperformanță la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe.
Distanta dintre performanțele actuale și obiectivele europene pentru anul 2030 este considerabilă în toate domeniile evaluate. Comisia Europeană vizează ca proporția elevilor cu rezultate slabe să scadă sub pragul de 15% în fiecare domeniu până la sfârșitul deceniului. În prezent, ponderea elevilor care nu ating nivelul de performanță la matematică este de peste două ori mai mare decât ținta stabilită, ceea ce confirmă un declin susținut al competențelor de bază.
Problema nu vizează doar elevii cu rezultate slabe, ci și scăderea numărului de elevi cu performanțe de top. În 2025, doar 4,8% dintre elevii europeni se află în categoria performerilor de top la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Obiectivul european pentru 2030 impune ca minimum 12% dintre elevi să atingă nivelurile superioare de performanță, însă niciun stat membru nu atinge această țintă la citire sau științe.
Impactul mediului socioeconomic asupra educației rămâne un factor critic în distribuția rezultatelor. Elevii dezavantajați sunt de aproximativ patru ori mai predispuși să aibă rezultate slabe la științe față de cei favorizați. În schimb, elevii din medii favorizate au o probabilitate de aproximativ opt ori mai mare de a intra în categoria performerilor de top, ceea ce demonstrează că originea socială influențează puternic șansele de succes educațional.
Pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia Europeană pregătește un nou pachet pentru educație, care va urmări sprijinirea statelor membre și adaptarea sistemelor la inteligența artificială. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, a subliniat că profesorii au nevoie de timp, formare și resurse. Pachetul va include măsuri pentru consolidarea competențelor de bază și pregătirea educației pentru era digitală, susținând în același timp profesorii în această misiune.
În cadrul Uniunii Europene, organizarea sistemelor de educație rămâne în principal în competența statelor membre, însă Comisia utilizează instrumente de coordonare precum Planul de acțiune pentru competențele de bază sau Planul strategic pentru educația STEM. Aceste inițiative permit schimbul de practici și coordonarea finanțării la nivel european pentru a înlocui declinul competențelor de bază prin intervenții structurate la nivel național.