Rezultatele preliminare ale alegerilor generale din Bosnia și Herțegovina, desfășurate la 4 octombrie, indică menținerea influenței politice a lui Milorad Dodik. Deși acesta nu a putut candida, partidul său, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), împreună cu partenerii săi, a obținut o poziție puternică în Republika Srpska. Această dominare politică le oferă capacitatea de a juca un rol crucial în negocierile pentru instituțiile de la nivelul statului și în formarea Consiliului de Miniștri.
Analiza realizată de European Policy Centre arată că SNSD și aliații săi au păstrat majoritatea în parlamentul Republika Srpskă. La nivelul Președinției tripartite a statului, Željka Cvijanović, o aliată apropiată a lui Dodik, a fost realasă ca membru sârb. Totodată, Denis Bećirović a fost reelect ca membru bosniac, iar Darijana Filipović a câștigat locul rezervat membrului croat, succedând lui Željko Komšić după două mandate consecutive.
Milorad Dodik a fost absent de pe buletinele de vot după ce și-a pierdut mandat de președinte al Republika Srpska. Comisia Electorală Centrală i-a constatat încetarea mandatului în august 2025, ca urmare a unei condamnări definitive care a produs și o interdicție de a ocupa funcția publică. Cu toate acestea, Dodik a continuat să participe activ la campania electorală a formațiunii SNSD, menținând controlul asupra influenței politice construite anterior.
Procesul electoral a fost monitorizat de observatorii OSCE/ODIHR, care au descris alegerile drept competitive. Participanții au reușit, în general, să ajungă la alegători, însă procesul a fost afectat de anumite dificultăți tehnice. Acestea au inclus complicații în introducerea noilor tehnologii, proceduri complexe de vot și numărare, precum și probleme legate de respectarea secretului votului, în condițiile în care rezultatele nu erau încă certificate oficial.
Uniunea Europeană a solicitat noilor autorități să accelereze reformele necesare pentru deschiderea efectivă a negocierilor de aderare. Bosnia și Herțegovina dispune deja de decizia politică de deschidere a negocierilor, primită în martie 2024, însă pașii următori depind de implementarea Agendei de reformă. Consiliul European subliniază că progresul este condiționat de adoptarea cadrului de negociere și de rezolvarea blocajelor cauzate de conflictele dintre nivelurile de guvernare.
Impactul financiar al reformelor este semnificativ, având în vedere accesul la până la 976,6 milioane EUR prin Facilitatea pentru reformă și creștere pentru Balcanii de Vest. În prezent, Bosnia și Herțegovina riscă să piardă fonduri importante dacă nu avansează cu implementarea etapelor prevăzute. În iunie, președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că statul a pierdut deja 108 milioane EUR, iar alte 373 milioane EUR pot fi puse în pericol.