Alegerile parlamentare din Letonia au încheiat o etapă de incertitudine politică, marcând o performanță fără precedent pentru Lista Unită. Această formațiune a obținut 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din totalul de 100 de mandate disponibile în Saeima, Parlamentul unicameral al țării. Rezultatele, confirmate după numărarea a 99,99% din buletinele de vot, vin într-un context în care prezența la vot a fost scăzută, înregistrându-se un nivel de 51,8%.
Formarea unei coaliții de guvernare reprezintă principala provocare pentru liderii politici din această fostă republică sovietică. Lista Unită se apoya pe partide precum Alianța Națională, care a obținut 8,9% din voturi și 10 locuri, și Noua Unitate, cu 6,3% și șapte mandate. Totuși, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament, ceea ce înseamnă că partenerii de coaliție actuali totalizează doar 50,5% din voturile țării.
Ascensiunea partidelor populiste a marcat un punct de interes în această campanie electorală, reflectând nemulțumirile sociale. Letonia pe primul loc (LPV), condusă de Ainars Slesers, s-a plasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați. De asemenea, partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, ocupă locul al treilea cu 11,7% și 15 locuri. Aceste formații pun accent pe relansarea economică și critică ajutorul acordat Ucrainei.
Deși populiștii au câștigat teren, orientarea pro-occidentală a Letoniei pare să rămână stabilă. Majoritatea formațiilor politice susțin consolidarea capacității militare și continuarea sprijinului pentru Kiev, având în vedere amenințarea strategică reprezentată de Rusia. Progresiștii (PRO), un partid social-democrat pro-european, au obținut 7,8% din voturi, asigurându-și nouă deputați. Andris Kulbergs, un director din sectorul privat, a declarat că rezultatele reflectă dorința de schimbare a cetățenilor într-o țară cu 1,8 milioane de locuitori.
Schimbările electorale sunt vizibile și în rândul populației vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din totalul locuitorilor. Această categorie de alegători, care anterior era concentrată în jurul partidului Armonia, nu mai votează doar pe baza identității. În prezent, o parte tot mai mare a acestui grup de cetățeni prioritizează criteriile economice și sociale, orientându-se către partidele populiste. Problemele precum costul vieții, salariile mici și declinul demografic au dominat dezbaterile.
Letonia este considerată cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai. Din acest motiv, problemele socio-economice au ocupat un loc central în campania electorală, alături de securitatea națională. Membră în NATO și UE din anul 2004, țara a prioritizat apărarea, ajungând să își majoreze cheltuielile militare până la aproape 5% din PIB, într-un context de securitate regională fragil.