Rezultatele provizorii ale alegerilor parlamentare din Israel, anunțate miercuri, 28 octombrie, indică un avantaj pentru blocul condus de Benjamin Netanyahu. Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea a patru milioane de voturi, grupul său politic ar urma să obțină 54 de mandate din totalul de 120 de locuri disponibile în Knesset. Totuși, această cifră este cu șapte mandate mai mică decât pragul de 61 necesar pentru a asigura o majoritate absolută.
În cadrul blocului premierului, partidul Likud se profilează ca cea mai mare forță politică, fiind creditat cu 27 de mandate. Restul celor 54 de locuri ale coaliției lui Netanyahu sunt distribuite între Iudaismul Unificat al Torei, care are 7 mandate, Shas, cu tot cu Otzma Yehudit, ambele având câte 7 mandate. Partidul Sionismul Religios completează acest grup cu 6 mandate, formând un bloc care, deși este cel mai mare, nu poate guverna singur fără parteneri suplimentari.
Opoziția, condusă de Gadi Eisenkot, ar urma să obțină un total de 47 de mandate în noul Parlament. Partidul Yashar, al cărui lider este fostul șef al armatei israeliene, este creditat cu 21 de mandate, în timp ce partidul B’Yachad, format din Naftali Bennett și Yair Lapid, ar urma să aibă 11 mandate. Democrații, sub conducerea lui Yair Golan, ar obține opt mandate, iar Yisrael Beytenu, condus de Avigdor Liberman, ar deține șapte mandate, însă liderii opoziției nu au ajuns încă la un acord privind un candidat comun.
O componentă critică în negocierile pentru formarea unui executiv sunt reprezentanții comunităților arabe, care împreună dețin 19 mandate. Lista Comună ar urma să obțină 13 mandate, în timp ce Ra’am ar avea șase mandate. Deși aceste formațiuni pot deține o influență decisivă, colaborarea cu ele reprezintă o problemă politică sensibilă, deoarece formațiuni din ambele tabere politice au exprimat deja o opoziție clară față de orice tip de parteneriat cu partidele arabe.
Perspectiva unui guvern de uniune între Benjamin Netanyahu și Gadi Eisenkot pare extrem de limitată în acest moment. Eisenkot a refuzat în mod explicit să participe la un guvern condus de Netanyahu, inclusiv într-o eventuală formulă de alternanță la conducerea executivului. Această poziție este susținută și de ceilalți lideri din tabăra opoziției, care au respins posibilitatea de a intra într-o coaliție condusă de actualul premier, făcând negocierile pentru o majoritate parlamentară extrem de dificile.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează pe baza Knessetului, camera parlamentară unde se decide formarea guvernului prin obținerea unui vot de încredere. În situațiile în care nicio coaliție nu atinge pragul de 61 de mandate, țara se poate confrunta fie cu un guvern minoritar, bazat pe sprijin extern, fie cu un nou blocaj politic. În cazul în care negocierile eșuează, Israelul ar putea fi nevoit să organizeze noi alegeri pentru a ieși din impasul legislativ.