Rămășițele atribuite țarului Samuil, unul dintre ultimii suverani bulgari înainte de perioada de dominație bizantină, au fost repatriate în Bulgaria sâmbătă. Acest eveniment istoric a avut loc în cadrul unei ceremonii desfășurate la Muzeul Bizantin din Salonic, în Grecia. Procesul de întoarcere a resturilor umane a fost posibil în urma unui acord istoric între Bulgaria și Grecia, semnat de liderii celor două state.
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a participat la ceremonie alături de omologul său grec Kyriakos Mitsotakis, salutând acest parteneriat. Schimbul a presupus returnarea rămășițelor în schimbul a 48 de obiecte culturale provenite de la două mănăstiri și de la mitropolia din Serres și Nigrita. Rumen Radev a subliniat că aceste elemente aparțin ambelor popoare și reprezintă memoria și istoria națională, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a-și omagia strămoșii.
Din partea elenă, Kyriakos Mitsotakis a declarat că obiectele restituite Greciei posedă o valoare culturală, spirituală și emoțională inestimabilă. Aceste bunuri au fost transferate către Sofia după ce au fost sustrase în perioada 1916-1918, când trupele bulgare au jefuit mănăstiri din teritoriul Greciei. În acele momente de conflict, au fost luate sute de manuscrise și obiecte liturgice bizantine, care fuseseră depozitate ulterior la Muzeul Național de Istorie al Bulgariei.
Țarul Samuil a condus între anii 997 și 1014, extinzându-și autoritatea asupra unor zone precum Prespa și Ohrid. După înfrângerea de la Klioutch în 1014 și moartea sa, statul bulgar a trecut sub stăpânirea bizantină în anul 1018. Rămășițele au fost descoperite în anii '60 de către arheologul Nikolaos Moutsopoulos, într-un sarcofag care conținea un schelet de aproximativ 1,60 m și un veșmânt de mătase cu fire de aur.
Transferul are loc într-un moment politic sensibil, fiind la mai puțin de o lună înainte de alegerile prezidențiale din Bulgaria. Rămășițele vor fi depuse într-un sarcofag de marmură albă extrasă din Prilep, în actuala Macedonia de Nord. Ulterior, acestea vor fi așezate în Biserica Sfânta Sofia, o bazilică paleocreștină datând din secolul al VI-lea, care îi oferă și numele capitalei Bulgariei.
Disputa privind moștenirea lui Samuil a creat tensiuni istorice între Sofia și Skopje, fiind comparată uneori cu disputele legate de Carol cel Mare. Cercetătorul Dimitar Betchev a observat că această inițiativă vizează sublinierea caracterului bulgar al populației slave din Macedonia. Această problemă de identitate istorică rămâne un subiect central în relațiile dintre țările balcanice.