Liderii elevilor și studenților din Franța au anunțat că vor continua protestele de pe străzi, în ciuda pachetului de concesii oferit de guvern în domeniul educației. Decizia a fost comunicată după o întâlnire cu oficialii guvernamentali la Paris, în contextul tensiunilor sociale care afectează țara. Manifestanții susțin că măsurile propuse nu acoperă întregul spectru al cerințelor lor, menționând că vor continua acțiunile de protest atât timp cât va fi necesar pentru a obține schimbări.
Guvernul a propus un set de măsuri financiare și structurale pentru a calma situația, inclusiv împrumuturi de 4 miliarde de euro destinate renovării școlilor. Un alt angajament major vizează înlocuirea sistemului de admitere la universitate până în anul 2028, un mecanism pe care studenții îl consideră nedrept din punct de vedere social. De asemenea, autoritățile vor plafona numărul de elevi din anumite clase de liceu și vor investi 1 miliard de euro în campusurile universitare.
Pe lângă aceste investiții, pachetul de măsuri include și o majorare a burselor studențești în raport cu inflația, precum și deschiderea a încă 15.000 de locuri în învățământul superior. Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că scopul acestor acțiuni este de a reduce presiunea resimțită în întregul sistem de învățământ. Totuși, nu a fost comunicată o cifră totală privind finanțarea necesară pentru întregul pachet de reforme.
Situația socială este complicată de o datorie publică ce ajunge la aproape 120% din PIB, ceea ce limitează capacitatea guvernului de a introduce noi cheltuieli. Președintele Emmanuel Macron a recunoscut riscul unor noi tulburări în weekendul următor, înainte de o zi de proteste la nivel național programată pentru 5 noiembrie. În timpul unei vizite la Marsilia, Macron a menționat că va păstra măsurile de securitate și va încerca să mute manifestările în afara centrelor orașelor.
Manifestările recente au fost marcate de violență, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, confirmând că 1.435 de persoane au fost arestate în timpul protestelor de sâmbătă. Autoritățile au observat un fenomen nou: grupări organizate de extremă dreapta care s-au confruntat cu activiști de extremă stânga în orașe precum Nisa și Montpellier. Aceste grupuri de mișcări identitare și naționaliste au acționat în formații organizate, având ca scop principal țintirea mișcărilor de ultrastânga.
Aceste proteste de amploare se încadrează într-un context de instabilitate socială în Franța, unde mișcările de protest s-au extins dincolo de sectorul educației. Inițial declanșate de nemulțumirile elevilor, manifestările au început să atragă și sindicatele, precum și activiștii din cadrul mișcării „vestelor galbene”. Tensiunile economice și presiunea asupra bugetului de stat complică eforturile de a ajunge la un consens între guvern și reprezentanții societății civile.