Peste 1.000 de persoane s-au adunat miercuri seara în fața sediului Comisiei Electorale Republicane (RIK) din Belgrad pentru a manifesta. Protestatarii au reacționat împotriva noilor restricții aplicate votului sârbilor care locuiesc în străinătate, în contextul alegerilor parlamentare anticipate programate pentru data de 25 octombrie. Manifestanții au cerut în mod explicit anularea unor decizii recente, argumentând că acestea complică și îngreunează exercitarea dreptului de vot pentru cetățenii sârbi aflați în afara granițelor țării.
Modificările aduse procedurilor electorale au fost implementate de comisia electorală la începutul acestei săptămâni, schimbând locațiile secțiilor de votare. Aceste puncte de vot sunt situate în principal în cadrul ambasadelor și al consulatelor, însă noile reguli obligă unii alegători să parcurgă distanțe foarte mari pentru a putea vota. De asemenea, secțiile vor funcționa conform fusului orar al Serbiei, ceea ce înseamnă că cetățenii din țări precum Australia vor fi nevoiți să voteze în timpul nopții.
Comisia electorală, care este dominată de membri loiali partidului de guvernământ Partidul Progresist Sârb (SNS), a justificat aceste schimbări prin recomandările primite de la Ministerul de Externe. Această mișcare de opoziție, condusă de studenți, vizează contestarea supremației partidului SNS, condus de Aleksandar Vuèić. Acesta a demisionat din funcția de președinte la sfârșitul lunii trecute pentru a conduce campania electorală a partidului, cu obiectivul de a deveni prim-ministru.
Impactul acestor decizii este semnificativ, având în vedere numărul mare de cetățeni implicați în procesul electoral. Peste 100.000 de sârbi stabiliți în străinătate s-au înscris pentru a vota, o cifră mult mai mare decât cei aproximativ 40.000 de alegători care au participat la ultimele alegeri parlamentare din 2023. Diferența masivă de număr de înscrieri subliniază importanța accesului facil la secțiile de votare pentru comunitatea sârbă din afara țării.
Mișcarea studențească care conduce protestele actuale a luat amplu în urma unor evenimente tragice din perioada recentă. Această mișcare a apărut după protestele naționale declanșate de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, survenită în noiembrie 2024. În urma acelei tragedii, în care au murit 16 persoane, criticii au acuzat guvernul de neglijență și corupție, fapt ce a dus la luni de zile de manifestații de amploare în întreaga țară.
Contextul politică din Serbia este marcat de o tensiune constantă între opoziție și partidul condus de Aleksandar Vuèić, care deține puterea din 2012 încoace. Instabilitatea socială a fost alimentată de evenimente precum dezastrul din Novi Sad, care a transformat nemulțumirile economice și administrative în mișcări de protest organizate de tineri, punând sub semnul întrebării modul în care instituțiile statului gestionează resursele și siguranța publică.