Generația Z a organizat o serie de manifestări pe scară largă în întreaga Germania, exprimându-și nemulțumirea față de politicile guvernamentale actuale. Tinerii manifestanți protestează împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu, a proceselor de înarmare și a creșterii costului vieții. În cadrul acțiunilor de protest, mulți dintre participanți au solicitat, de asemenea, demisia cancelarului Merz, reflectând o tensiune socială crescută în principalele orașe ale țării.
În Berlin, aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat în Alexanderplatz pentru a purta pancarte împotriva înarmării. Pentru gestionarea situației, poliția a mobilizat circa 1.600 de agenți, beneficiind de sprijinul forțelor din Mecklenburg-Pomerania de Nord, Brandenburg și al Poliției Federale. În Hanovra, amploarea protestelor a fost semnificativă, poliția estimând că aproximativ 5.800 de persoane au participat la marșul organizat în acest oraș.
Manifestările au avut loc și în regiunea Turingia, unde în Jena aproximativ 500 de elevi și studenți au defilat prin centrul orașului, trecând pe lângă școli și sediile partidelor politice. La Erfurt, circa 300 de tineri au manifestat, utilizând simboluri precum un sicriu cu steagul Germaniei și o cască militară. În Köln, deși majoritatea acțiunilor au fost pașnice, au fost raportate tulburări și mici ciocniri cu poliția, inclusiv utilizarea focelor de artificii.
Alte orașe precum Frankfurt, Hamburg și Bremen au fost, de asemenea, implicate în aceste proteste. La Frankfurt, un grup de aproximativ 400 de tineri a organizat o „grevă școlară împotriva recrutării” încă de la primele ore ale dimineții. În Hamburg și Bremen, unele magazine au fost nevoite să își astupe vitrinele din cauza situației. Ministrul german al Tineretului, Karin Prien (CDU), a declarat că preocupările tinerilor nu sunt nefondate și că aceștia trebuie ascultați.
Contextul militar al Germaniei este marcat de dificultăți în recrutarea soldaților, ceea ce pune presiune pe deciziile politice viitoare. Thomas Räwekamp, președintele Comisiei de apărare din Bundestag, a indicat că, dacă voluntariatul nu va atinge obiectivele setate, va fi necesară revenirea la stagiul militar obligatoriu. Guvernul se confruntă cu nevoia de a construi o armată puternică în contextul amenințărilor externe, însă datele privind recrutarea voluntară sunt, în prezent, considerate dezamăgitoare.
Decizia finală privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu urmează să fie luată de autorități cel târziu până la data de 31 iulie a anului viitor. Această problemă de securitate națională este strâns legată de strategia de apărare a cancelarului Friedrich Merz, care urmărește consolidarea capacităților armatei convenționale europene. Tensiunea dintre necesitatea militarizării și opoziția generației tinere rămâne un punct critic în dezbaterea politică germană actuală.