O val de proteste de amploare afectează numeroase țări europene, inclusiv Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia și Albania, fiind condus de membrii generației Z. Această mișcare socială este alimentată de nemulțumirea tinerilor față de precaritatea economică, dificultățile de acces la locuințe și lipsa perspectivelor de viitor. Mobilizările recente au demonstrat o capacitate de influențare politică majoră, similar cu evenimentele care au dus la schimbări de regim în Bangladesh, Nepal sau Madagascar.
În Franța, manifestațiile au atins dimensiuni considerabile, adunând până la 266.000 de participanți într-o singură zi. Inițial conduse de elevi de liceu, protestele au inclus ulterior și membri ai mișcării „vestelor galbene”, sindicate, agricultori și angajați din sectorul public. Principalele revendicări vizează îmbunătățirea condițiilor din învățământul public, prin investiții în profesori, reducerea numărului de elevi din clase și modernizarea infrastructurii școlare, într-un context în care datoria publică a Franței este de 117,6% din PIB.
În Italia, manifestațiile au degenerat în confruntări violente în orașe precum Milano, Torino, Roma și Bologna. La Roma, aproximativ 100.000 de persoane au participat la o manifestație organizată de sindicatul CGIL, însă evenimentul a fost urmat de violențe între grupuri și poliție. În Milano, primarul Giuseppe Sala a avertizat că situația este cea mai gravă din ultimii zece ani, în timp ce în alte orașe au avut loc jafuri și atacuri asupra magazinelor, inclusiv la o librărie Feltrinelli.
Belgia se confruntă cu proteste împotriva reducerilor bugetare din sistemul educațional francofon și a creșterii taxelor universitare. Guvernul Federației Valonia-Bruxelles a aprobat un plan de economii de aproximativ 500 de milioane de euro, afectând mai multe sectoare, inclusiv educația. Lenaïk Dumont, președintele Federației Studenților Francofoni din Belgia (FEF), a criticat reforma decretului Paysage, care impune limite privind durata studiilor și numărul de credite necesare pentru finanțarea publică, obligând studenții să termine rapid studiile.
În Portugalia și Spania, mii de tineri protestează împotriva creșterii costurilor chiriilor și a costului vieții. În Lisabona și Porto, manifestanții au instalat zeci de corturi în piețele centrale, refuzând să evacueze pentru a cere locuințe la prețuri accesibile. În Olanda, studenții protestează împotriva sistemului de împrumuturi introdus în 2015 și a militarizării. Evy Kras, președintele sindicatului național al studenților olandezi, a avertizat că unii studenți vor ajunge să își plătească datoriile până la vârsta de 40 de ani.
Situația economică a tinerilor din Europa este marcată de o disparitate semnificativă față de restul populației. În august, rata șomajului pentru persoanele sub 25 de ani în Uniunea Europeană a fost de 15,4%, în timp ce media pentru întreaga populație activă a fost de 6,1%. De asemenea, în 2025, circa 24,2% dintre europenii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent mai ridicat decât cel de 20,9% înregistrat la nivelul populației totale.