O serie de manifestări orchestrate prin intermediul platformei TikTok a declanșat scene de violență și jafuri în Barcelona pe 24 octombrie. Mobilizarea a fost promovată de aproximativ 20 de conturi legate de platforma anonimă Blocus, care au folosit coduri QR pentru a direcționa tinerii către chat-uri private. Aceste instrucțiuni nu aveau legătură cu educația sau politică, ci vizau organizarea jafurilor, transformând un pretext legitim într-un instrument de haos social.
Evenimentul a degenerat rapid în confruntări între tineri mascați și forțele de ordine, rezultând în distrugerea vitrinelor magazinelor. În urma acestor acțiuni, noaptea s-a încheiat cu arestarea a 130 de tineri, dintre care 76 de persoane erau minori. De asemenea, incidentul a lăsat în urmă 14 polițiști răniți în timpul încercărilor de a controla situația. Deși conturile de pe TikTok au fost șterse ulterior, noi profiluri folosesc deja eticheta „Blocus” pentru a organiza adunări noi pe 31 octombrie.
Site-ul spaniol de verificare a faptelor „Maldita” a identificat apeluri de mobilizare legate de Halloween în nouă țări europene, inclusiv Germania și Țările de Jos. Aceste postări utilizează imagini generate de inteligența artificială, cu estetici sumbre și sloganuri care fac ecou cu mișcările de extremă dreapta. Deși unele afișe promovează demonstrații pașnice, altele fac referire la filmul de groază „The Purge”, sugerând că infracțiunile ar deveni temporar legale în cadrul acestor adunări.
Manifestările au generat o dispută politică aprinsă în Spania, fiind folosite ca muniție de către diverse actually politice. Liderul opoziției conservatoare, Alberto Núñez Feijóo, l-a acuzat pe premierul Pedro Sánchez că se opune predării puterii, în timp ce partidul Vox a atribuit violența imigranților. Pe de altă parte, liderul catalan de stânga Gabriel Rufián a susținut că tulburările au fost orchestrate direct de extrema dreapta, în contextul tensiunilor electorale actuale.
Speculațiile privind o posibilă interferență străină au transformat dezbaterea într-una de natură geopolitică. Ministrul de Externe José Manuel Albares a declarat că nu există indicii despre o intervenție rusă la Barcelona, însă Uniunea Europeană a avertizat deja cu privire la campanii hibride și manipularea informațiilor. În Italia, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a calificat revoltele drept o formă de „război hibrid”, deși ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a menționat că nu există dovezi clare de manipulare externă a tinerilor.
Aceste tipuri de mobilizări digitale reprezintă o provocare majoră pentru securitatea europeană, deoarece pot transforma rapid o cauză socială legitimă într-un instrument de destabilizare. Utilizarea tehnologiilor avansate pentru a crea imagini false și coordonarea sincronizată pe mai multe țări indică un ecosistem de manipulare complex. Astfel, astfel de evenimente pot remodela opinia publică și pot amplifica climatul de teamă în perioadele de decizii politice importante.