Un nou proiect educațional din Cluj utilizează istoria epidemiei de ciumă pentru a ajuta tinerii să descopere patrimoniul cultural al orașului. Inițiativa, dezvoltată de Ana-Maria Gruia, doctor în istorie și curator al Muzeului Farmaciei din Cluj, propune o abordare interactivă prin intermediul unei aplicații mobile și al unor ateliere speciale. Obiectivul principal este de a face istoria locală mai accesibilă și mai palpitantă pentru generațiile tinere, transformând locuri familiare în puncte de interes istoric.
Proiectul include o aplicație disponibilă la adresa doctorulciumei.app, care oferă un ghidaj pe un traseu specific prin oraș. Acest traseu leagă diverse locații istorice într-o poveste unitară, pornind de la locul unde a funcționat spitalul pentru ciumați, trecând pe lângă statuia Sfintei Fecioare Maria Protectoarea și finalizând la Cimitirul Central de pe dealul Grădina cu iepuri. Aplicația a fost concepută pentru a fi inclusivă, oferind descrieri pentru monumente și utilizând tehnologii adaptate pentru diverse grupuri de utilizatori.
Accesibilitatea a reprezentat un pilon central în dezvoltarea acestui demers cultural. Atelierele au fost adaptate pentru elevi surzi, prin utilizarea limbajului semnelor române, și pentru elevi cu deficiențe de vedere, prin intermediul unor lupă optică specială, fonturi specifice și explicații prin atingerea elementelor de costum. Participanții au avut ocazia să exploreze istoria prin simțuri, participând la inspectarea plantelor folosite în trecut împotriva bolii și realizând bijuterii cu arome care se credea că previn îmbolnăvirea.
Eforturile de documentare au inclus și recrearea atmosferei sumbre din perioada molimelor prin intermediul unui documentar video. Pentru acest material, s-a utilizat un actor, David Ștefan, care a interpretat rolul Doctorului ciumei, chiar și în cadrul înregistrărilor audio pentru aplicație. Procesul de editare a fost unul complex, necesitând adaptări video pentru limbajul semnelor române, cu scopul de a asigura o experiență de învățare completă și nediscriminatorie pentru toți publicul țintă.
Deși proiectul a întâmpinat dificultăți logistice, precum întârzierea bugetului național care a forțat condensarea activităților în sezonul de toamnă, obiectivele de finanțare au fost îndeplinite. Ana-Maria Gruia a subliniat importanța de a apropia tinerii de patrimoniul construit al orașului prin metode moderne. Aplicația va rămâne gratuită pentru o perioadă de sustenabilitate, permițând utilizatorilor să exploreze geografia orașului printr-o lentilă istorică neobișnuită.
Istoria epidemiologică a orașului Cluj este strâns legată de evoluția sistemului său sanitar. După o epidemie de holeră în 1885, a fost construită prima unitate sanitară pentru boli contagioase, formată din două barăci de lemn cu 115 paturi. Această instituție, cunoscută sub numele de Spitalul de holeră, a servit Transilvania și a evoluat ulterior în Clinica de boli infecțioase, tratând diverse afecțiuni precum variola, tifosul exantematic sau difteria.