Un fost ofițer al armatei ucrainene, Serhii Kuzniețov, a fost dus în instanță în Germania, miercuri, 14 octombrie, pentru presupusa implicare în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream. Procesul a început la Hamburg, în nordul Germaniei, unde procurorii îl acuză pe bărbat de organizarea operațiunii de sabotaj care a avut loc în septembrie 2022. Serhii Kuzniețov, în vârstă de 50 de ani, neagă însă orice implicare în atacul care a afectat infrastructura energetică din Marea Baltică.
Conform anchetatorilor germani, Serhii Kuzniețov ar fi coordonat o echipă specializată formată din agenți ucraineni, scafandri și un specialist în explozibili. Această echipă ar fi utilizat un iaht închiriat pentru a transporta echipamentele necesare și pentru a amplasa încărcăturile explozive pe fundul Mării Baltice. Operațiunea ar fi fost desfășurată la o adâncime de aproximativ 80 de metri, în apropierea insulei daneze Bornholm, provocând avarierea a trei dintre cele patru conducte ale sistemelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2.
Serhii Kuzniețov se confruntă cu acuzații grave, printre care provocarea unor explozii, distrugerea de bunuri și complicitate la crime de război. Procurorii consideră că întreaga operațiune a fost o acțiune pregătită în detaliu, iar probele strânse în urma unei anchete de mai mulți ani urmează să fie analizate public în instanță. Acesta este primul dintre cei șapte suspecți căutați de autoritățile germane care ajunge în fața unui tribunal în acest caz de sabotaj major.
Cazul de la Hamburg este unul complex, deoarece implică și alte persoane investigate, precum scafandrul profesionist Volodymyr Zhuravlyov, care a fost arestat în Croația. Autoritățile germane încearcă în prezent să obțină predarea acestuia, însă o instanță din Polonia a refuzat anterior extrădarea lui Zhuravlyov, invocând lipsa probelor suficiente. Decizia instanței poloneze a subliniat dreptul Ucrainei de a ataca ținte rusești în contextul războiului, însă acest lucru nu modifică procedurile juridice desfășurate în Germania.
Sabotajul a afectat direct relațiile energetice dintre Rusia și Germania, prin distrugerea conductelor care asigurau transportul gazelor naturale. Înainte de invazia rusă în Ucraina, aceste conducte reprezentau o sursă vitală de aprovizionare pentru economia germană. Nord Stream 1 funcționa din 2011, fiind deținut în principal de compania rusă Gazprom, în timp ce Nord Stream 2 nu a ajuns niciodată să fie utilizat în scopuri comerciale, certificarea sa fiind suspendată în 2022.
Evenimentul a generat tensiuni diplomatice semnificative, guvernul de la Berlin subliniind că instanțele și procurorii își desfășoară activitatea în mod independent. Deși investigația vizează cetățeni ucraineni, autoritățile germane trebuie să aplice legea, fapt care a provocat critici din partea Poloniei. În acest context, ancheta urmărește să determine dacă există o implicare a statului ucrainean, deși guvernul de la Kiev a negat oficial orice responsabilitate pentru acest sabotaj.