Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat joi că Republica Islamică se confruntă cu o presiune și cu dificultăți mult mai intense decât în orice alt moment de la înființarea sa în 1979. Această situație critică este cauzată de războiul cu Statele Unite, conform informațiilor furnizate în cadrul unui eveniment de planificare și dezvoltare a provinciei Azerbaidjan Oriental. Liderul a subliniat că, în ciuda acestor provocări extrem de mari, țara a reușit să rămână stabilă.
Masud Pezeshkian a amintit momentele tensionate de la începutul conflictului, menționând că în primele clipe ale războiului, început pe 28 februarie, au fost uciși liderul Ali Khamenei și alți oficiali iraniați de rang înalt. În acele atacuri inițiate de Statele Unite și Israel, infrastructura țării a fost lovită sever, inclusiv fabrici și centrale electrice. Președintele a afirmat că inamicul spera ca aceste bombardamente să ducă la prăbușirea rapidă a întregului sistem de stat.
Pe lângă atacurile militare, președintele a vorbit despre încercările Statelor Unite de a bloca Iranul prin metode maritime și aeriene, cu scopul de a amplifica suferința populației. Masud Pezeshkian a cerut cetățenilor să depună eforturi pentru a gestiona aceste dificultăți, oferind exemple practice precum izolarea mai bună a locuințelor pentru a reduce consumul de energie. Scopul este ca resursele energetice să fie direcționate către sectorul industrial, pentru a menține activitatea fabricilor și locurile de muncă.
Situația economică a Republicii Islamice este marcată de o scădere a PIB-ului de 10% în primul trimestru al anului persan, cuprins între martie și mai 2026. În același interval, sectoarele de extracție de gaze naturale și petrol brut au înregistrat scăderi de 26,4%, în timp ce inflația anuală a ajuns la 89%. Pe lângă aceste cifre, rialul iranian pierde constant valoare, atingând noi minime istorice în raport cu dolarul la fiecare câteva săptămâni.
Presiunea internațională include și operațiunea „Paria Economică” lansată de Washington pentru izolarea financiară a Teheranului, implicând sancțiuni împotriva a 27 de companii aeriene iraniene. Această măsură a determinat țări precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Emiratele Arabe Unite, Georgia și Omanul să suspende operațiunile companiilor aeriene din Iran. În paralel, blocajul porturilor și al navelor iraniene impus de SUA a redus exporturile de petrol ale țării la un nivel practic nul.
Conflictul și sancțiunile economice de amploare reflectă o stare de instabilitate globală, similară cu alte zone de conflict unde infrastructura critică este ținta principală. În alte contexte geopolitice, precum cel din Ucraina, atacurile asupra sistemelor energetice și a rafinăriilor de petrol au devenit instrumente de presiune utilizate pentru a destabiliza economiile și capacitățile de rezistență ale statelor aflate în război.