Premierul Ungariei, Péter Magyar, a menționat România și Franța ca exemple negative ale consecințelor cauzate de lipsa controlului asupra cheltuielilor publice. Discursul a fost susținut luni, în cadrul Parlamentului de la Budapesta, în timpul prezentării proiectului de buget pentru anul 2027. Magyar a subliniat importanța gestionării riguroase a resurselor de stat pentru a evita problemele întâlnite de alte țări europene.
În cadrul intervenției sale, Péter Magyar a declarat că situația din Franța sau România arată rezultatul unui guvern care nu reușește, timp de ani consecutivi, să mențină sub control cheltuielile excesive. Liderul ungar a inclus corupția și furtul printre factorii care duc la astfel de rezultate negative. Aceste observații au fost făcute în contextul prezentării obiectivelor fiscale ale guvernului de la Budapesta pentru perioada următoare.
Guvernul ungar urmărește reducerea deficitului bugetar la un nivel de 4,9% din PIB în anul 2027, de la o estimare de aproximativ 7,5% pentru anul 2026. Această țintă este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% oferită de analiștii consultați de Reuters. Pentru a atinge aceste obiective, executivul propune taxe suplimentare pentru companii și marile averi, mărind în același timp fondurile pentru pensii și salarii.
Proiectul de buget ungar include cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, o sumă echivalentă cu aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Aceste fonduri sunt destinate susținerii majorărilor de salarii în sectorul public, dublării alocațiilor familiale și reducerilor de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Planul de la Budapesta vizează aducerea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în anul 2030.
În ceea ce privește România, prognozele Comisiei Europene din mai 2026 indică o scădere a deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026. Totuși, pentru anul 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB. Chiar și cu această scădere prevăzută, nivelul estimat pentru 2027 rămâne peste pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne o temă centrală în discuțiile politice din regiune, în contextul reglementărilor europene stricte. În România, discuțiile despre necesitatea unor măsuri economice au fost menționate și de Sorin Grindeanu, care a subliniat importanța prezentării situației la zi în Parlament înainte de o eventuală rectificare bugetară.