O treime din populația planetei, respectiv 34%, a fost expusă în cursul anului 2026 la niveluri extrem de ridicate de poluare cu ozon. Această situație critică a fost cauzată de combinația dintre emisiile generate de activitatea umană, valurile de căldură și incendiile forestiere care au afectat diverse regiuni. Datele aparțin Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), o componentă a Uniunii Europene, care a analizat impactul acestui gaz asupra oamenilor.
Asia se remarcă drept regiunea cu cele mai grave situații, având 53% din populație expusă la niveluri extrem de ridicate de poluare în primele opt luni ale anului. În America de Nord, situația este de asemenea alarmantă, două treimi din populație respirând un aer cu calitate slabă sau foarte slabă. În comparație, în Europa, procentul persoanelor afectate de o calitate scăzută a aerului a fost de 45%, conform studiului bazat pe observații satelitare și modelare atmosferică.
Analiza globală indică faptul că doar 5% din populația lumii a beneficiat de niveluri de ozon considerate bune, în timp ce 15% au respirat un aer cu condiții acceptabile. Restul populației a fost expusă unor calități ale aerului extrem de slabe sau foarte slabe, cu un segment de 17% care a respirat aer de o calitate foarte slabă. Această distribuție evidențiază legătura directă dintre schimbările climatice și degradarea calității aerului la nivel mondial.
Ozonul funcționează ca un poluant secundar, formându-se prin reacții chimice între oxizii de azot, emiși de traficul rutier, maritim sau industrie, și compușii organici volatili sub acțiunea razelor UV. Nivelurile record din acest an au fost alimentate de incendiile forestiere care au devastat Europa și America de Nord, răspândind poluanții mult dincolo de zonele de origine. Acest gaz poate pătrunde adânc în sistemul respirator, provocând tuse, dificultăți de respirație sau agravarea crizelor de astm.
Ian Marnane, de la Agenția Europeană de Mediu (AEM), a avertizat că poluarea aerului este un risc major pentru sănătatea umană. În Europa, acest fenomen cauzează anual aproximativ 180.000 de decese premature, dintre care 60.000 sunt atribuite direct ozonului. Laurence Rouil, directoarea CAMS, a subliniat că poluarea nu respectă granițele, fiind capabilă să traverseze continente și oceane, afectând calitatea aerului la distanțe foarte mari de sursa inițială de emisie.
Monitorizarea calității aerului prin satelit și modelarea atmosferică sunt instrumente esențiale pentru înțelegerea dinamicii poluanților precum ozonul. Deși în Europa s-au observat îmbunătățiri ale unor poluanți nocivi datorită directivelor privind calitatea aerului înconjurător, ozonul rămâne o provocare globală complexă. Acesta continuă să reprezinte un risc major atât pentru sănătatea oamenilor, cât și pentru integritatea ecosistemelor din întreaga lume.