Vasilije Čarapić, președintele Comisiei pentru relații internaționale și emigranți din Parlamentul Muntenegrului, a propus utilizarea temporară a boților pentru a combate campaniile de dezinformare de pe platformele sociale. Această idee a fost prezentată în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, la sesiunea dedicată integrității electorale. Parlamentarul a sugerat că instrumentele automatizate ar putea fi folosite pentru a contracara rețelele care amplifică artificial informațiile false, până când vor exista mecanisme de reglementare mai eficiente.
În cadrul intervenției sale, Vasilije Čarapić a utilizat un scenariu ipotetic pentru a ilustra propunerea sa de răspuns simetric. El a întrebat de ce adversarii unei campanii care folosește 500 de boți nu ar putea răspunde prin utilizarea unui număr similar de conturi automatizate. Această abordare neconvențională este prezentată ca o soluție de moment, nu ca o operațiune oficială desfășurată în prezent de către Muntenegru sau de către instituțiile Uniunii Europene.
Pe lângă utilizarea boților, Vasilije Čarapić a pus un accent deosebit pe necesitatea monitorizării fluxurilor financiare din spatele manipulării informaționale. El susține că autoritățile trebuie să verifice structurile economice și sursele de finanțare ale entităților care răspândesc știri false. Parlamentarul consideră că analiza traseului banilor și a relațiilor dintre organizații este esențială pentru a înțelege modul în care o narațiune este amplificată în spațiul public.
Pentru a exemplifica importanța acestui proces, Vasilije Čarapić a menționat o situație în care o organizație media a afirmat că cinci state membre ar fi blocat aderarea Muntenegrului la UE. Deși parlamentarul nu a identificat sursa exactă, el a subliniat că o analiză a structurilor financiare ar fi putut scoate la iveală conexiuni relevante. Această afirmație a fost folosită pentru a demonstra utilitatea mecanismelor europene de urmărire a fluxurilor de capital.
Propunerea sa este însă diferită de politicile actuale ale Uniunii Europene, care se concentrează pe transparență și identificarea comportamentelor neautentice. Cadrul european, prin Digital Services Act, impune responsabilități platformelor privind riscurile sistemice, dar nu prevede crearea unor rețele publice de boți. În prezent, instrumentele europene precum European Democracy Shield vizează detectarea conturilor false și cooperarea între fact-checkeri, nu utilizarea unor metode de automatizare ca răspuns defensiv.
Muntenegru este un stat candidat la aderarea la UE, proces prin care țara își aliniază legislația cu acquis-ul european. În prezent, Muntenegru a deschis toate cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare, iar conform datelor recente, 18 dintre acestea au fost închise provizoriu. Subiectele legate de ritmul negocierilor și eventuala opoziție a unor state membre rămân teme cu un potențial politic ridicat în spațiul informațional al țării.