Roverul Perseverance a colectat o probă de rocă numită Sapphire Canyon care ar putea conține indicii despre existența unei forme de viață pe Marte în trecut. Această stâncă, având dimensiunea unui creion de cretă, a fost extrasă dintr-o formațiune de la marginea văii Neretva Vallis. Descoperirea este considerată de către experți ca fiind o potențială biosemnătură, însă confirmarea certitudinii depinde de aducerea mostrei pe Pământ pentru analize de laborator.
Interesul științific pentru Sapphire Canyon este susținut de prezența unor pete distinctive pe suprafața acesteia, asemănătoare celor care apar pe Pământ prin activitate microbiană. În mediul terestru, astfel de formațiuni, numite fronturi de reacție sau pete de reducere, se formează atunci când microbii digeră materia organică depusă în sedimente. Adrian Broz, cercetător la Universitatea Purdue din Indiana, a menționat că aceste halouri și pete decolorate seamănă foarte mult cu cele găsite de rover în această vale fluvială străveche.
Deși descoperirea este promițătoare, instrumentele de la bordul roverului Perseverance nu pot oferi un răspuns definitiv fără studii suplimentare. Roverul, care a costat aproximativ 2,4 miliarde de dolari pentru construcție și lansare, este capabil doar să identifice probele relevante și să documenteze mediul geologic. Briony Horgan, profesoară la Universitatea Purdue, a explicat că nu vom ști niciodată cu siguranță dacă viața a existat acolo până când probele nu vor fi recuperate și examinate cu tehnici avansate.
Planul actual de recuperare a probelor, numit Mars Sample Return, a intrat într-o perioadă de incertitudine din cauza costurilor și complexității tehnice. NASA a decis să renunțe la forma sa inițială după ce estimările au crescut până la aproximativ 11 miliarde de dolari, cu un calendar extins până în 2040. În prezent, agenția analizează variante mai accesibile financiar, care ar putea implica parteneri comerciali sau internaționali, însă administratorul Jared Isaacman nu a anunțat încă o strategie finală pentru transportul rocilor.
În acest context, China reprezintă un competitor direct prin misiunea sa Tianwen-3, programată pentru lansare în 2028. Obiectivul chinez este de a aduce probe pe Pământ până în 2031, folosind un modul de aterizare dotat cu un burghiu capabil să ajungă la doi metri adâncime. Echipa chineză caută regiuni bogate în minerale și zone unde apa lichidă ar fi putut conserva urme de activitate microbiană, deși craterul Jezero, unde operează Perseverance, nu pare să fie pe lista lor actuală.
Căutarea dovezilor de viață extraterestră este un obiectiv de lungă durată, NASA având primele solicitări de buget pentru recuperarea probelor marțiene încă din anul fiscal 1978. Această inițiativă a apărut imediat după misiunile Viking, primele încercări ale agenției de a căuta direct semne de viață pe planetă. De atunci, recuperarea mostrelor a rămas un „Sfânt Graal” științific, fiind considerată o prioritate majoră în evaluările efectuate de experți începând cu anul 2003.